Băsescu bagă un levier în capota copilotului
Traian Băsescu bagă levierul în fisurile din USL doar-doar o sări vreo așchie din blocul de piatră care-i stă atârnat de gât. Deocamdată n-are spor, dar se simte obligat să încerce. Pe Crin Antonescu îl disprețuiește, fanatismul acestuia în luptă i se pare ridicol și absurd. Față de Victor Ponta nutrește o ușoară admirație, recunoscându-se în specia cameleonului din care fac amândoi parte. Asta nu înseamnă că nu-l va executa cu sânge rece imediat ce va avea ocazia.
În interviul de la PRO TV, Traian Băsescu a vorbit cu duioșie de Victor Ponta, ca despre un frate mai mic pe care-l înțelege. Îl înțelege că trebuie să-l țină pe coruptul Fenechiu în Guvern din cauza „sensibilităților politice” ale lui Crin Antonescu. Îl înțelege că se află într-o situație ingrată, acum când se străduiește să ne bage în Schengen, dar, spune președintele, premierul nu precupețește niciun efort în acest sens: „Cred că în decembrie vom obține un rezultat bun dacă Guvernul rezolvă inclusiv punctul care vizează miniștrii cu dosare penale în instanță și care trebuie să plece din Guvern până la următorul raport. Domnul Ponta mi-a spus că se vor rezolva lucrurile”.
Dacă așa stau lucrurile, dacă discuția aceasta chiar a avut loc, nu putem verifica. În fond, n-ar mira pe nimeni ca Victor Ponta una să-i spună lui Traian Băsescu, una lui Crin Antonescu și alta televiziunilor. Este parte a dansului în trei care are loc de câteva luni în România, în care trei oameni pozează ca manechinele pentru cele trei puteri în stat. Ponta este imaginea Executivului fără mamă, fără tată, flămând după recunoaștere internațională și degrabă tăietoriu de panglici, chiar și pe cele ale bulgarilor. Antonescu este brandul unui Legislativ în capot și cipilică, lent și ticăit. Iar Băsescu este legenda Puterii Judecătorești, care interceptează, îndosariază și, în final, fie trimite după gratii, fie achită în condiții de reevaluare.
Relu Fenechiu este doar o fisură în mașinăria USL. Băsescu atacă USL în punctul vulnerabil, sperând că tensiunile dintre PSD și PNL se vor accentua și, printr-o întorsătură ciudată de situație, scena politică din România va sări în aer iar el, președintele, va reveni cumva într-o poziție de putere. Atacându-l pe Fenechiu, președintele dă și o mică lovitură de imagine. Băsescu știe că Fenechiu nu este cel mai popular om din România: ocupă un post care-l face ținta înjurăturilor tuturor celor care circulă pe șoselele patriei, în plus este bogat, burjui și rozaliu, cu pielea întinsă și relaxată, un fel de Videanu al PNL-ului. Bref, Fenechiu nu este omul pentru care să ieși în Piața Universității. Doar Crin Antonescu îl apără fără rest, dar doar pentru că îl atacă Băsescu.
Victor Ponta îl va ține pe Relu Fenechiu în Guvern cât timp îi va merge calculul rece că ministrul liberal vulnerabilizează nu atât Guvernul, cât PNL-ul lui Crin Antonescu. Coabitarea dintre Ponta și Băsescu se face în ciuda lui Antonescu. Atât Traian Băsescu, cât și Victor Ponta profită de pe urma coabitării: președintele dă bine la interior, transmite electoratului său că nu e terminat, că se află, în continuare, în joc; premierul dă bine la exterior și, în plus, ține PNL în tensiune și în creștere controlată, dându-le de înțeles lui Crin Antonescu și Dan Voiculescu că, la o adică, se poate și fără ei.
Schengenul este ultima lor bătaie de cap. Păi nu ne-au explicat politicienii noștri că vina pentru eșecul aderării nu ne aparține nouă, ci ei, capricioasei Europe, care gândește atât de îngust, atât de politic?!