Băsescu – Ponta: 4 la 4. Justiția intră în perioada „coabitării” cu politicienii

Separat oficial de PDL, Traian Băsescu și-a găsit în Victor Ponta coabitantul ideal. Șase luni de „colaborare instituțională” par să fi șters marea răfuială din vară, înlocuită de victoriile personale repurtate între timp. Ce au cedat într-o parte – orgoliu ori relații -, au câștigat în alta: procurori, miniștri și, mai ales, reabilitarea imaginii publice a unuia în Europa, a altuia în țară. Scor parțial: 4 la 4.

Imaginea de ansamblu este însă dezolantă: prim-procurorul României este decredibilizat și slab, ministru al Justiției e, la propriu, un om de casă al șefului său, iar pe scaunul României la Bruxelles va sta „dottore” Victor Ponta, pe care „toată Europa îl știe că minte și că a plagiat” (Traian Băsescu, iulie 2012, TVR). Cu ce s-au ales, concret, Ponta și Băsescu din Pactul de la Cotroceni?

Numirea procurorilor. Avantajați: și Victor Ponta, și Traian Băsescu. În urma unei negocieri politice care a anulat angajamentele luate față de Bruxelles, Ponta a propus-o pe Laura Codruța Kovesi la DNA, peste capul PNL, Băsescu l-a acceptat pe Tiberiu Nițu după ce îl repinsese o dată. Rezultatul: Nițu, decredibilizat și cu o prestație neconvingătoare la interviuri, este șeful parchetelor; numărul doi în Parchetul General, Bogdan Tiberiu Licu, e martor în dosarul „Curentul și Motorul” și apropiat al grupului Mihai Vlad – George Bălan – Marcel Sâmpetru, interceptați în timp ce plănuiau negocieri cu Victor Ponta pentru funcții în Parchet; Alina Bica, interceptată și ea în dosarul penal al lui Sorin Blejnar, în care apare numele Elenei Udrea, este noua șefă a DIICOT; ca și Alina Bica, adjuncta sa, Georgiana Hosu, face parte din garnitura procurorilor crescuți în guvernarea Năstase sub Ilie Botoș, într-un sistem controlat.

Ministerul Justiției. Câștigător: Victor Ponta. Numele lui Robert Cazanciuc, rudă prin alianță cu primul-ministru, a fost acceptat fără rețineri, Băsescu punându-și chiar cenușă în cap pentru episodul în care i-a desconsiderat candidatura ipotetică pentru Parchetul General, în 2012. Printr-un apropiat al său la Justiție, Ponta nu poate fi exclus din jocul viitor al numirilor șefilor de secții ai DNA, personaje-cheie în anchetarea marilor dosare.

Mandatarea la Consiliul European. Câștigător: Victor Ponta. După puciul din vară, care i-a închis parțial ușile cancelariilor europene, Ponta obține scaunul pe care Curtea Constituțională i l-a pus în brațe președintelui. Consiliul legat de energie, evaziune fiscală și Uniunea Economică și Monetară din 22 mai nu are o miză imediată și se finanlizează fără concluzii. Altfel spus, Băsescu nu cedează înaintea vreunei decizii importante, dar Ponta, interesat direct de recredibilizare externă, poate face poza de familie cu Angela Merkel cu care rânvește de câteva luni să se întâlnească și la Berlin.

Explorarea/ exploatarea gazelor de șist. Câștigător: Traian Băsescu. Trecerea lui Ponta la sentimente mai bune față de explorarea gazelor de șist a surprins cu atât mai mult cu cât USL a făcut anul trecut, din concesiunile acordate Chevron, unul dintre motivele pentru demiterea lui MRU. Devenit părtaș la „revoluția” americană a gazelor de șist, premierul a primit de la Cotroceni, drept „semn de încredere”, locul la Consiliul European.

Reabilitarea publică – „Nava , adusă la cheu”. Câștigător Traian Băsescu. Pacea cu primul-ministru i-a îndeplinit președintelui un vis mai vechi: acela de a fi primul care anunță relansareea economică, după ce, în mai 2010, și-a asumat vestea tăieriu salariilor cu 25% în sistemul bugetar. Victor Ponta i l-a îndeplinit. Capitolul închis al austerității, i-a adus lui Băsescu o minimă reabilitare publică, probată în ieșirile prin țară, reluate după o pauză de trei ani.

Aparenta distanță față de Dan Voiculescu. În avantaj: Victor Ponta. Concordia cu Traian Băsescu, a alimentat, în percepția publică, imaginea unei dezlegări a lui Victor Ponta de Dan Voiculescu, acreditate mai cu seamă după avansarea numelui lui Kovesi la DNA fără a ține cont de sensibilitățile lui Crin Antonescu.

Ocolirea unei a treia suspendări. În avantaj: Traian Băsescu. Amenințat de Radu Stroe și Viorel Hrebenciuc cu o a treia suspendare, președintele a primit din partea liderului PSD garanția că nu va fi forțat să plece de la Cotroceni până în decembrie 2014. Doi ani câștigați de Băsescu ca spațiu de manevră pentru a-i înmâna grupării disidenților PDL-iști din jurul Elenei Udrea un nou partid, pe propriile picioare.

Aproape neobservate, trec concesii mai mici. Băsescu se abține să scuture Guvernul și primește, la schimb, promisiunea lui Valeriu Zgonea că și Parlamentul se va alinia coabitării. Premierul pare însă să se pregătească intens și pentru alte jocuri de putere. Cu marele arbitru – Curtea Constituțională – pierdut, dacă numirea Iuliei Motoc va fi acceptată la CEDO, președintele va fi primul interesat să se țină tot mai departe de conflicte și tot mai apoape de Victor Ponta. Și nu ar fi de mirare ca, tot în semn de „colaborare instituțională”, Ponta să îi ofere, la final, coabitantului său, cel puțin Vila Lac 3, ca reședință permanentă, dacă nu chiar o mână nevăzută care să îi susțină microPartidul Popular.