În cazul liberalilor, putem spune că șutul în fund – primit prin inculparea lui Blaga, într-un dosar deschis de DNA, urmată de demisia acestuia de la șefia bicefală a PNL – s-a transformat într-un pas înainte, Alina Gorghiu devenind, cel puțin, la prima vedere, lider unic.
Și mai important, ca mesaj transmis electoratului în precampanie, mi s-a părut decizia aripii democrat-liberale, care a renunțat la ideea înlocuirii lui Vasile Blaga, în fruntea partidului – chiar la recomandarea acestuia – cu unul dintre prim-vicepreședinții săi.
Personal, consider că, în fapt, această decizie a reprezentat primul pas spre echilibru și unitate. Cu atât mai mult cu cât, în ajunul ședinței foștilor pedeliști, existau, potrivit chiar unuia dintre liderii aripii, vicepreședintele Cezar Preda, „manifestări rușinoase” în lupta pentru putere: „De două zile văd în spațiul public foarte multe comentarii făcute de unii colegi. Eu sunt mai preocupat de ce i se întâmplă domnului Vasile Blaga. Deocamdată, nu este mort, este un om viu. (…) Unii nu știu, care mai de care, să se urce pe locul dânsului: asta este o rușine!”. A afirmat Preda.
În consecință, este cu atât mai remarcabil faptul că „aripa” democrat-liberală și-a domolit orgoliile neproductive, măcar și în cel de-al doisprezecelea ceas, pentru a putea transmite un mesaj coerent, dacă nu de forță, cel puțin unul de unitate.
Pe acest fond, dreapta poate vorbi de revenirea la principii, prin încredințarea conducerii partidului unui singur lider, prin transmiterea mesajului de unitate și echilibru și, mai ales, prin demisia imediată a unui co-președinte urmărit aflat în conflict cu Justiția.
Ceea ce, ca să fim corecți, din acest punct de vedere, stânga nu poate face.
Dar să sperăm că lucrurile nu se vor strica, până săptămâna viitoare, atunci când, în Consiliul Național de Coordonare al PNL, se vor oficializa deciziile de astăzi.
Să mai sperăm, de asemenea, că, odată apele liniștite într-o anumită măsură, responsabilii cu întocmirea programului de guvernare vor avea timp să-și încheie „lucrarea”, ca să știm și noi ce ni se propune.
Și de la dreapta, și de la stânga.