„Bugetul de șpagă” a fost mai puternic decât autostrada suspendată

La 3 luni după ce „mână lui dreaptă” consilierul Solomon Wigler a fost prins luând mită, Sorin Oprescu, titularul unuia dintre cele mai râvnite poziții din administrație din România, cea de primar general al Bucureștilor, a fost reținut de DNA pentru o faptă identică.

Ceea ce, în cazul unui consilier fie el și al primarului general al Capitalei, este de dispreț, în cazul edilului-șef este de spaimă.

De spaimă pentru că România ultimilor 25 de ani a fost administrată în stil prusac – și nu este o glumă ce spun – de sus în jos. Uitați-vă la ultimii oameni politici puternici din România postrevoluționară – Iliescu, Năstase, Băsescu – toți au administrat țara într-un stil politic ce este istorie și este analizat azi în manuale.

ACTUALITATE Preparatul de pe masa de Crăciun care stimulează creierul, potrivit medicului Vlad Ciurea. Iată care fel de mâncare te face mai inteligent

15:24

ACTUALITATE Tragedie în a doua zi de Crăciun. Un autoturism a luat FOC după ce s-a izbit de o cisternă, în Suceava. Toți pasagerii au murit

15:20

Dar, când așa este administrată o țară iar elita domină nu grație admirației publice, ci legilor ce o fac cvasiintangibilă, când aceasta elită fură o țară, țara pe care o administrează, aia nu mai are nicio șansă. De aceea suntem atât de jos azi.

Poziția de primar general al Capitalei este una foarte puternică politic și puternică administrativ.

Primar peste 2 milioane de oameni, Sorin Oprescu a câștigat al doilea mandat cu voturile a 430.000 de oameni (56% dintre cei cu drept de vot).

Primarul Bucureștilor este „cel mai ales” om din România, după președintele țării. Din poziția asta poate pretinde oricând prima demnitate în stat (Traian Băsescu a ajuns președinte din fotoliul de primar). Primarul Bucureștilor primește, într-un tur de alegeri, tot atâtea voturi cât 40 – 50 de parlamentari la un loc. Dar, odată ajuns acolo, i se cere să administreze chiar și un miliard de euro anual (venituri certe plus împrumuturi).

Singur, Bucureștiul are pe mână mai mulți bani decât au primele zece orașe reședință de județ din România, la un loc.

Din cele 53,7 miliarde de lei pe care le-a avut întreaga administrație locală a României în 2014, 7,7 miliarde de lei au fost ale Bucureștiului (Primăria generală plus sectoarele). Altfel spus, Bucureștiul consumă 15% din resursele la dispoziția tuturor celorlalte 3.227 de unități adminitrativ teritoriale de pe teritoriul României (municipii, orașe, comune). Doar Primăria Generală a Municipiului București (sectoarele au bugete separate) a avut anul trecut „bani în mână, curați”, fără împrumuturi, 3,5 miliarde de lei (780 mil. euro). Anul acesta primăria generală și-a bugetat venituri de 4,1 mld. lei, iar 1,06 mld. lei (235 de miliarde de euro) sunt pentru „investiții” pentru care firmele se înscriu la licitații și „câștigă” – dând șpaga de 10% cum vedem azi. Bref: 23 mil. euro, șpaga anuală a lui Oprescu și ai săi (se mai pot face excrocherii pe „bunuri și servicii” – vreo 800 de milioane de lei/an – dar și pe tot felul de subvenții și ajutoare însă astea sunt „mezelicuri”).

Bucureștiul are teribila onoare de a avea acum arestați trei primari din șapte (doi de sectoare – sectorul 1 și 5 – și primarul general). De la venirea lui Oprescu în fruntea primăriei (2008) sectoarele și primăria generală au cheltuit, împreună, 51 de miliarde de lei (date de la Ministerul Administrației). Din acești bani, 10 miliarde de lei s-au dus în „investiții”. La o șpagă de doar 10% pe contract (să nu uităm că Vanghelie de la sectorul 5 cerea 20%) asta înseamnă un miliarde de lei – 200 de milioane de euro, în doar câțiva ani. Și doar într-un oraș, fie el și Bucureștiul! Iar în administrația locală au fost anul trecut 53,7 miliarde de lei (din care pe „investiții” s-au dus 7,8 mld. lei).

Toate cheltuielile de personal cu bugetarii sunt de 50 de miliarde de lei anual.

O șpagă din contractele de investiții ale administrației locale de 10% din totalul cheltuielilor cu investițiile înseamnă 800 mil. lei anual, bani dați în plus de cei care plătesc contribuții statului pentru lucrări proaste – pentru că nimeni din administrație nu va contesta în instanță, de pildă, calitatea unei lucrări știind că și-a ridicat vilă sau și-a făcut livadă de pe urma ei.

Dar vorbim aici doar de investițiile administrației locale, nu de cele ale administrației centrale căreia, după cheltuieli publice de miliarde de euro, i se prăbușește autostrada abia inaugurată.

Nimeni nu a a fost chemat la audieri pentru prăbușirea autostrăzii Orăștie – Sibiu la nouă luni de recepție ? Măi să fie! Oare de ce?