Cacealmaua facerii de bine

Este atât de sigur că domnia sa îi va succede în funcție, încât și-a desemnat deja înlocuitorii la conducerea PSD și a Executivului, aranjând ca alianța la guvernare să se mențină până în 2016.

Șeful partidului va fi, lucru hotărât, Liviu Dragnea, iar cel al guvernului – „o persoană pro-europeană și cu suficientă experiență”, al cărei nume premierul îl cunoaște, dar nu îl spune. Totul este așa bine pus la punct („Sunt o persoană organizată, când vorbim de lucruri importante, iar conducerea țării, conducerea Guvernului, conducerea partidului sunt chestiuni foarte importante”, mărturisește dl Ponta), că ar fi o mare dramă pentru PSD și prezidențiabilul său ca scenariul să nu se împlinească întocmai. De aceea, trebuie stors profit electoral și din piatră seacă.

Cu reducerea CAS, menită să-i atragă de partea lui Victor Ponta pe antreprenori, teoretic s-a terminat după ce președintele Băsescu, deloc convins de oportunitatea aplicării măsurii de la 1 octombrie, a trimis legea spre reexaminare Parlamentului, cerându-i să o amâne până la 1 ianuarie 2015, când guvernul va ști mai bine cum stă cu bugetul. „E o masură bună, cerută de toata lumea și pe care o vom aplica imediat ce Traian Basescu nu ne va mai putea bloca (adică după alegeri -n.n.)”, a spus premierul, vicele Dragnea dublându-l aproape ca un ecou: „O măsură foarte bună atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru angajați. Dacă CAS a fost întors, să vedem, și nu mai putem face acum, poate ne gândim la altă măsură”. Așadar, Băsescu e de vină, strigă cei doi, fără a putea fi contraziși.

Și, totuși, dacă țin atât de mult la proiectul de suflet al Ioanei Petrescu, de ce renunță la el așa de repede? De ce nu convoacă PSD, urgent, Parlamentul să respingă cât ai bate din palme, obiecțiile președintelui și să-l adopte din nou? De ce zice dl Ponta că președintele va ataca legea la Curtea Constițională, când nu sunt temeiuri pentru aceasta, iar dl Băsescu nu pomenește nimic? De ce preconizează că măsura va fi aplicată de la 1 ianuarie sau înlocuită cu alta? Poate fiindcă nu au avut niciodată de gând să o pună în practică anul acesta, știind că nu pot umple gaura din bugetul asigurărilor sociale, iar refuzul președintelui de a promulga legea, ușor de anticipat, le-a picat tocmai bine? Mai avea vreun sens, în acest caz, să se pregătească cu cifre pentru întâlnirea de la Cotroceni? Sigur că nu, oboseală inutilă! Lucrurile au ieșit prost pentru premier doar fiindcă, în mod neașteptat, înregistrarea discuțiilor a fost făcută publică. Este posibil să fi asistat, așadar, la comedia „Noi vrem să facem bine, Băsescu nu ne lasă”, pe care dl Ponta, cu unele variațiuni, a jucat-o de mai multe ori. Este de asemenea, probabil, să o mai vedem pusă în scenă până la alegeri, Băsescu din titlu fiind înlocuit cu FMI, după caz. Dar cu cât PSD va întârzia mai mult readoptarea legii privind reducerea CAS, cu atât va credita ideea că orice facere de bine anunțată de prezidențiabilul Ponta este o cacealma.