Când moare demnitatea

Apoi, dacă se simte, cumva, vinovat; dacă propria-i conștiință îi încurcă socotelile pragmatice; dacă interesul național, despre care vorbește atât de frumos, îi permite – dacă și numai dacă se întâmplă să trăiască aceste stări -, să-și dea demisia!

E mai rău să fii vultur, chiar și pentru o clipă, decât să umbli cu cioara vopsită, toată viață?

Atrag atenția, pe această cale, că, atât premierul Ponta, cât și vorbitorii de serviciu ai UNPR, frizează absurdul și lipsa de conștiință, atunci când vorbesc despre „barbaria” de a-i cere demisia vicepremierului Gabriel Oprea, „speculând” situația creată de moartea unui om.

Păi, dacă nici atunci când moare un om din subordinea ta, în condiții tragice, generate, se pare, de propriile-ți vanități, în virtutea cărora folosești „coloana” ca pe un bun personal, în orice situații – vezi nunțile la care participi, potrivit declarației unui polițist din Piatra Neamț – și în orice condiții atmosferice, atunci când?

Iar dacă nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, dacă totul a fost legal – ceea ce putem presupune cu toții, până la proba contrarie – de ce nu iese nimeni în media, ca să ne spună ce s-a întâmplat?

Comunicatul de astăzi al MAI este mai penibil decât tăcerea ultimelor trei zile.

„Parchetul de pe lângă Tribunalul București a deschis, la data de 20 octombrie a.c., o anchetă în care se fac cercetări privind cauzele și împrejurările producerii accidentului. (…) Potrivit prevederilor Codului de Procedură Penală, privind Competența Procurorului, procurorul conduce și controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliției judiciare și a organelor de cercetare penală speciale, prevăzute de lege. Conform prevederilor legale, MAI și reprezentanții săi, inclusiv ministrul Afacerilor Interne, nu pot face declarații publice sau prezenta detalii pe acest subiect înainte de finalizarea anchetei”, sună comunicatul de presă.

Deci nu putem afla ce s-a întâmplat, până nu decide ancheta cum s-a întâmplat…

Totodată, îi transmit noului lider reformator al PSD, Liviu Dragnea, că reacțiile lui n-au nici un fel de legătură cu deschiderea, comunicarea și politica reformată.

L-am sunat la telefon și, pentru că nu a răspuns, i-am trimis un SMS în care îl informam că „îl deranjez pentru două minute, în legătură cu situația creată după moartea polițistului Gigină”. Și Liviu Dragnea, ca și Gabriel Oprea, a dovedit același curaj de a nu spune lucrurilor pe nume.

Așa arată asumarea responsabilității de către acești lideri ai puterii, pentru care interesul personal pare să fie mai presus de orice.