Cât de pregătiți suntem pentru votul uninominal

Tema unor modificări majore privind legislația electorală, ar putea intra în dezbatere, conform lui Liviu Dragnea, până la următoarele alegeri legislative, cele din anul 2020.

La nivel de comunicare publică și politică cu românii, indiferent de preferințele politice ale acestora, subiectul este sensibil, cu potențial de inflamare a opiniilor pe eșichierul politic și poate duce chiar la repoziționări electorale. În cadrul jocului politic, cei mai afectați în actualul context majoritar al PSD&ALDE din Parlament, ar fi partidele mici și mijlocii, care, dacă NU s-ar pregăti din timp pentru a combate o astfel de idee, ar risca, din 2020, să piardă ori o parte semnificativă din mandatele de parlamentar ori, în cel mai rău caz, să nu mai intre în Parlament.

Mai mult, experiența recentă cu legile justiției – impunerea modificărilor dorite de PSD&ALDE cu majoritate de voturi parlamentare, adoptate în urma unor pseudo-dezbateri, se poate repeta în curând, poate chiar din toamnă – iarnă, cu acest subiect. Un lucru e cert, pentru președintele PSD Liviu Dragnea – aceasta ar fi o mutare câștigătoare.    

„Și eu aș susține ca parlamentarii să fie aleși prin vot uninominal direct”.

Liviu Dragnea, președinte PSD, 10 iulie 2018

De ce este importantă declarația și care ar putea fi efectele sale

Pe scurt, s-ar face trecerea în Parlamentul României de la un sistem de reprezentare proporțional pe listă, cum este acum, la un sistem uninominal majoritar într-un singur tur (există și varianta cu două tururi, dar este un scenariu puțin probabil a fi dorit de PSD.)

Ce presupun cele două sisteme: în cel actual, alegătorii votează o listă propusă de un partid politic, locurile/mandatele se distribuie în funcție de procentajele obținute, iar distribuirea mandatelor rămase, după o metodă electorală. Acest sistem permite o reprezentare mai bună în Parlament a partidelor mici și mijlocii (USR, ALDE, UDMR, etc.) și limitează supra-reprezentarea celor mari (PSD, PNL cu peste 20% din voturi la ultimele alegeri parlamentare). Atât timp cât pot depăși pragul electoral actual de 5% (numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară), partidele își pot trimite aleși în Parlament.

În sistemul uninominal majoritar cu un singur tur, fiecare alegător dispune de un singur vot, candidatul clasat primul în fiecare circumscripție fiind declarat câștigător. Acest sistem este utilizat în Statele Unite și Anglia, state cu un sistem politic dominat de două partide. Două aspecte sunt importante în acest caz: (a) faptul că avantajează partidele mari, înlăturând partidele mici și mijlocii care nu au singure suficientă putere de a susține un candidat într-o circumscripție și (b) avantajează partidele care au o foarte bună reprezentare zonală (în cazul României, UDMR). Un astfel de sistem ar face ca în Parlamentul României să existe două partide mari și jumătate – cel de-al treilea („jumătatea”) putând fi unul zonal, de tipul UDMR și nu 6, câte sunt în acest moment.

Posibile efecte pentru Liviu Dragnea. 

1. Oricărui  lider politic, aflat la conducerea unui partid care este în topul preferințelor electoratului (în cazul de față cu peste 30-35% din voturi), un sistem uninominal majoritar i-ar crea și mai multe avantaje decât unul proporțional, precum cel actual. Ar avea o majoritate parlamentară mai confortabilă și, de ce nu, ar fi un prilej să elimine oponenți politici mai mici, dar care, în alianță cu un al doilea partid ca număr de mandate în Parlament, i-ar putea crea probleme în legiferare sau chiar în obținerea majorității.
2. Un sistem de vot uninominal majoritar într-un singur tur, corelat cu reducerea numărului de parlamentari, ar putea reprezenta și un beneficiu în conducerea grupului parlamentar din care face parte – mai puțini oameni de controlat politic, deci mai ordonați pe linie de partid. 

Cum să ne pregătim pentru o astfel de temă

În mod cert, societatea românească, datorită susținerii tot mai mare a unui număr semnificativ de partide – parlamentare și neparlamentare- nu ar fi pregătită sau poate nu ar accepta un astfel de sistem. De aceea, o astfel de propunere de modificare a legislației electorale ar trebui combătută, atât de către cetățeni, cât și de partidele din actuala opoziție. Mai mult, un studiu sociologic și analiza funcționării în alte state democratice, făcute la timp și înainte de declanșarea subiectului de către PSD, ar putea înclina balanța discursului politic împotriva unei astfel de propuneri.

Iar dacă subiectul va fi pus pe agenda publică și parlamentară la sfârșitul anului 2018, opoziția va trebui să încerce o implicare cât mai mare a societății civile în dezbateri. Să nu uităm că astfel de subiecte: modificarea Constituției, a legilor electorale au făcut parte în trecut dintr-un proces mai larg de implicare a societății (ONG-uri, universități etc), cu mai multe sau mai puține reușite în fața perseverenței parlamentarilor de la putere.

Dar, până la toamnă, este suficient timp pentru ca toți cei interesați să identifice metodele/ instrumentele cele mai utile în a combate votul uninominal majoritar.

Paul Chioveanu activează din 2004 în sectorul ONG. Licențiat în științe politice și relații internaționale, are expertiză pe zona de bună guvernare, drepturile omului și comunicare publică. Când nu scrie opinii, Paul pune întrebări și editează audio podcast-urile Telegraful, ipoteze în căști.