Guvernul adoptă un proiect de lege, iar primul ministru anunță că va vota împotriva lui în Parlament, ca deputat. Eu despre una ca asta, până la actualul premier al României, nu am mai auzit. Cu dl Victor Ponta însă, orice este posibil, domnia sa evoluând grațios pe culmile absurdului.
Marți, 27 august, într-o ședință pe care însuși premierul a prezidat-o, Executivul a aprobat Proiectul de lege privind exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană, care stabilește, negru pe alb, participația directă a statului, nivelul redevențelor, obligațiile Gold Corporation, declararea proiectului ca fiind de utilitate publică și de interes național deosebit, modificarea unor acte normative privitoare la exproprieri, autorizații de construcție etc. După nici o săptămână, la Antena 3, explicând că a trimis legea la Parlament ca să se dezbată argumentele pro și contra, același premier declară: „Votul meu de deputat va fi împotrivă”. Așadar, dl Ponta votează legea în două feluri, de parcă ar avea două personalități: una e pragmatică, mercantilă, gata să facă jocul avidelor corporații pentru câteva lingouri în visterie și o substanțială contribuție la campanie, pe când cealaltă este ecologistă, principială, hotărâtă să-și respecte promisiunea electorală și să acționeze solidar cu consoarta care, spre a stopa proiectul, s-ar lega cu lanțuri de Parlament. Victor cel „verde” îi dă peste mână lui Victor cel negru, într-o confruntare demnă de un psihiatru, spectatorii neștiind care dintre cei doi este cel adevărat, dar având o bănuială.
Principialul Victor este o personalitate slabă, inventată să zăpăcească lumea și s-o inducă în eroare. Dacă nu era de acord cu demararea exploatării de la Roșia Montană, dl Ponta nu dădea o lege specială. Era de ajuns să pună pe cineva să-l interpeleze în legătură cu subiectul, să vină să răspundă de la tribuna Parlamentului și ar fi avut o dezbatere în toată regula. Deci explicația cu „argumentele pro și contra” nu ține. Trimiterea legii la Parlament este un simplu tertip, făcut cu scopul precis să fie votată de majoritate, iar deputatul-premier Ponta să se spele pe mâini. Ce ar declara domnia sa, când legea va trece: „Eu nu am votat-o. A votat-o Parlamentul. Nu putem ignora voința Parlamentului”. Și acestea fiind zise, va trece, senin, mai departe. Va rămâne totuși, în urma sa, o curiozitate: ce crede, cu adevărat, premierul despre proiectul Roșia Montană, e bun sau rău pentru România? Ca să răspundă sincer, dl Ponta ar trebui să aibă convingeri, or șarada personalităților multiple dovedește că acestea-i lipsesc.