Ce nu îl văd pe Klaus Iohannis

Klaus Iohannis în conducerea liberală, căci va ajunge acolo sâmbătă negreșit, prin grija președintelui Crin Antonescu, reprezintă o soluție, rămâne de văzut cât de bună, pentru dl. Antonescu, PNL și USL.

Oricum, nu e o premieră în istoria PNL, Theodor Stolojan, din susținător declarat al lui Ion Iliescu,  a fost făcut liberal și uns președinte al partidului peste noapte.

Însă intrarea d-lui. Iohannis în politică la nivel central cred că înseamnă un câștig pentru grav avariata civilizație politică din România. De ce?

Pentru că nu îl văd pe dl. Iohannis lăcrimând cu degetele în direct, „Dragă Anto…”, dacă dl. Antonescu anunță că e grav bolnav și pleacă la ski să se trateze.

Pentru că nu îl văd țipând în fața națiunii că iese din politică dacă, la încă un referendum pentru demiterea lui T. Băsescu, acesta rămâne în funcție. 

Pentru că nu îl văd demisionând și vârându-se la loc în Senat după cum îi merge la tribunal.

Pentru că nu îl văd împușcându-se în gușă dacă vine poliția să-l ducă la zdup.

Pentru că nu a plagiat în teza sa de doctorat, din simplul motiv că o astfel de teză nu există,  dl. Iohannis fiind doar profesor de fizică, nu doctor.

Pentru că nu îl văd și nu îl aud zbierând „Cu noi este Dumnezeu!…” pe geamul Bentley-ului.

În fine, pentru că posedă rarissima, uluitoarea în spațiul românesc, calitate de a ști să asculte, să vorbească scurt, și, mai ales, să tacă.