Ce știm cu certitudine despre doborârea MH 17. Și ce bănuim

La aproape patru zile de când sătenii din Grabovo (estul Ucrainei) au văzut „cârpe” căzând din cer, iar acele „cârpe” s-au dovedit a fi pasagerii unui avion Malaysia Airlines distrus în aer, serviciile de informații americane și ucrainene încearcă din greu să răspundă la prima mare întrebare din jurul acestei tragedii fără pereche în istorie: cine e de vină? Chiar dacă vom ști numele și prenumele celui care a dat ordinul ori ale celui care l-a executat, răspunsul la această întrebare nu este nici pe departe atât de simplu și nici atât de ipocrit („ipocrizie orwelliană”, a exclamat Timothy Garton Ash, Oxford, în New York Times) precum cel pe care l-a dat Vladimir Putin: vinovat este statul pe al cărui teritoriu s-a produs catastrofa. Iată, însă, ce știm – sursele variază de la oficialii guvernamentali din Kiev, Washington și Moscova, până la jurnaliști ajunși la fața locului, rețele de socializare și chiar rebeli:

CINE SUNT VICTIMELE? Un Boeing 777 aparținând companiei Malaysia Airlines (cea care a pierdut, în 8 martie, un avion cu 227 de pasageri la bord) a plecat joi din Amsterdam, cu destinația Kuala Lumpur. Cursa, MH17, avea 298 de oameni la bord – aproximativ 80 de copii care plecau în vacanță cu familiile lor și aproape 100 de persoane care mergeau la o conferință internațională pe tema SIDA. 193 dintre pasageri erau olandezi. 44, aici numărându-se și echipajul, erau din Malaysia, 27 din Australia, 12 din Indonezia, 10 din Marea Britanie, câte patru din Germania și Belgia, trei din Filipine și câte unul din Noua Zeelandă și Canada. Pasagerul din Canada avea și cetățenie română și studia în Cluj. Acum, trupurile lor sunt, în mare parte, în niște vagoane frigorifice păzite de separatiști.

DE CE ZBURA MH 17 PE ACOLO? Din motive încă necunoscute, nu s-a luat decizia închiderii spațiului aerian din estul Ucrainei pentru zborurile comerciale. Existau restricții pentru altitudini mai mici de 10.000 de metri, iar Rusia și-a închis parțial spațiul aerian după doborârea ultimului avion de către rebeli. Chiar dacă acum companiile aeriene au anunțat că vor ocoli Ucraina, Malaysia Airlines a fost doar unul dintre operatorii care au continuat să zboare pe deasupra Ucrainei. Unul dintre motivele pentru care spațiul aerian era deschis stă în natura conflictului din estul Ucrainei: ce se întâmplă acolo? Este război, e război civil, e conflict cu Rusia? Dificultatea de a defini violențele din regiune ar fi putut sta la baza lipsei unor precauții pentru zborurile comerciale.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

CUM A FOST DOBORÂT AVIONUL? Când a ajuns deasupra Donețkului, într-o zonă din estul Ucrainei controlată de rebeli, avionul a fost doborât. S-a dezintegrat în aer, iar rămășițele lui și ale oamenilor din el s-au împrăștiat pe o suprafață de 20 de kilometri, lângă satul Grabovo. Faptul că avionul a fost doborât nu mai este acum contestat de nimeni, această teorie a fost acceptată încă din orele imediat următoare tragediei. Numai ministrul român al Apărării, Mircea Dușa, se mai ferea vineri să recunoască evidentul, spunând că așteaptă rezultatul unei anchete independente. Atât oficialii SUA, cât și cei ucraineni susțin că avionul a fost doborât cu un sistem antiaerian rusesc de tip BUK (SA-11 sau Gadfly). Racheta ar fi fost lansată din Chernukhino, lângă orașul Snizhne, la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Rusia.

CINE PUTEA SĂ DOBOARE MH 17? Toate cele trei forțe armate din zonă – armatele Ucrainei și Rusiei și separatiștii – dispun de asemenea capabilități (Janine Davidson, Council on Foreign Relations). Ucraina susține, însă, că niciunul dintre lansatoarele sale nu era pe poziții în momentul și în zona tragediei, despre armamentul folosit de militarii ruși nu există nicio dovadă în acest sens, însă atât corespondenți străini din zonă, cât și imaginile difuzate ulterior de SUA arată cel puțin un astfel de sistem BUK în zona controlată de rebeli. Radarele americane au detectat, joi, înainte de tragedie, activarea unui SA-11 în acea parte a Donețkului. Vineri, conform oficialilor americani citați de New York Times, dar și mai multor mărturii de pe rețelele de socializare, trei astfel de lansatoare au trecut granița în Rusia. Experții spun că e nevoie de personal specializat pentru a opera un sistem BUK, însă oficialii americani susțin că Rusia i-a antrenat pe rebeli.

CINE E PRINCIPALUL SUSPECT? Kievul îi acuză pe separatiști de doborârea avionului, Washingtonul – pe ruși pentru înarmarea rebelilor din Ucraina, iar rușii dau vina pe ucraineni pentru că au permis ca războiul civil, parte a conflictului mai amplu dintre Rusia și Ucraina, să ajungă într-un asemenea punct. Cert este că, la scurt timp după ce Boeingul malaezian s-a împrăștiat în câmpul de lângă Grabovo, unul dintre liderii separatiști, Igor Girkin („Strelkov”), a postat pe o rețea de socializare un mesaj în care se lăuda că oamenii lui au doborât „un AN-26″ tocmai în zona prăbușirii cursei MH 17. Mesajul a fost șters imediat. Interceptările publicate ulterior de SUA și Ucraina susțin aceeași teorie, potrivit căreia rebelii ar fi doborât avionul crezând că e un avion militar.

CARE AR FI FOST MIZA DOBORÂRII CURSEI MH 17? Uitându-te pe lista pasagerilor – toți civili, cei mai mulți dintre ei, olandezi -, a locului din care a decolat – Amsterdam – și în care trebuia să aterizeze cursa Malaysia Airlines – Kuala Lumpur -, este greu să vezi aici un motiv pentru doborârea avionului. Cea mai plauzibilă ipoteză este că a fost doborât din greșeală – ce eroare odioasă! Rebelii au mai doborât trei avioane militare în ultima lună și, anterior, s-au lăudat că au capturat rachete dintr-un depozit al armatei ucrainene. Un pilot al Marinei americane a explicat pentru Washington Post că operatorii de radar antrenați ar fi putut face ușor diferența între indicatorii unui zbor militar și ai unui avion comercial. Oricât de bine ar fi pregătiți de ruși rebelii care manevrează armament greu, ei nu au toată infrastructura necesară – în acest caz, de exemplu, legătură cu controlorii de trafic. În formularea lui Janine Davidson, pentru Council on Foreign Relations, Ucraina a dovedit deja că este locul în care armament militar tot mai sofisticat ajunge pe mâinile unor luptători tot mai puțin sofisticați.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ACUM? Locul prăbușirii avionului rămâne sub controlul separatiștilor, care, conform unor imagini ale Reuters, ar fi recuperat cutiile negrele, pe care, o indică o interceptare, „Moscova le vrea în mâinile lor”. Rebelii susțin că au recuperat 196 de cadavre, pe care le-au pus în vagoane frigorifice. Problema, în acest moment, este că separatiștii au împiedicat orice încercare de a începe o misiune de investigare a circumstanțelor în care s-a produs tragedia. Ba mai mult, există temeri tot mai mari că au și distrus sau îndepărtat de la fața locului dovezi. Abia ieri, la trei zile de la prăbușire, a avut loc prima operațiune amplă de căutare a cadavrelor. „Este momentul adevărului pentru Rusia”, a spus John Kerry, Secretarul de Stat american. Numeroase cancelarii, între ele Germania, Olanda, Franța, Marea Britanie și SUA, l-au somat pe Putin să își folosească influența asupra separatiștilor pentru a permite anchetarea tragediei. Nu se știe, însă, câtă influență mai are, de fapt, Vladimir Putin. Cert este că, în ciuda acuzațiilor extrem de dure – americanii nu au lăsat loc de interpretări în a acuza Rusia că poartă cel puțin răspunderea morală pentru moartea celor 298 de oameni nevinovați – venite din numeroase capitale din toată lumea, niciun stat nu a făcut nimic pentru a forța o ieșire din acest impas și pentru a răspunde la toate întrebările din jurul acestei drame. Cât despre Rusia, ea tace neobișnuit de mult. Există două scenarii opuse pentru felul în care doborârea MH 17 va influența criza din estul Ucrainei: primul – acest moment îi va forța mâna lui Vladimir Putin și ar putea fi începutul discuțiilor despre pace (vezi un text de opinie anterior din gândul); al doilea scenariu, susținut, printre alții, de Steven Pfifer, de la Brookings Institution, vede o escaladare a conflictului pe fondul acestei drame.

Cel mai probabil, singurul lucru care ne desparte de consecințele reale ale doborârii avionului malezian este răspunsul la „cine?”. Dacă se va dovedi că, într-adevăr, separatiștii proruși au atacat cu rachetă cursa MH 17 – indiferent ce au crezut că e -, Vladimir Putin va fi forțat să taie orice fel de sprijin pentru această mișcare. Aici se va afla răscrucea dintre război și pace.

Mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis