Cel mai prost din curtea școlii

Probabil că franciscanul britanic William de Ockham (sau Occam) ar da în apoplexie dacă s-ar trezi din morți după mai bine de 650 de ani și și-ar deschide un cont de Facebook, ba, de ce să nu fim sinceri, și dacă ar citi sau privi unele prestații ale anumitor jurnaliști sau popândăi ai studiourilor tv. Dintre mai multe ipoteze, alege-o pe aia care face cele mai puține asumpții, sau mai pe românește și simplificat, varianta cea mai simplă și nealambicată se va dovedi de cele mai multe ori aia corectă, erau de părere călugărul filozof și mai apoi cei care i-au preluat și dezvoltat ideea. I-au zis briciul sau lama lui Ockham. Adică instrumentul ăla cu care „bărbierești” balastul de lângă o ipoteză ok. Pe Facebook, ar fi nevoie de laserul lui Ockham, căci o biată lamă s-ar rupe în fața atâtor inepții și scenarite înfierbântate.

Efectul unui eveniment total neașteptat în decursul unei povești care suscită emoție și înfierbântă creierele este același cu apa rece aruncată pe o plită încinsă. Din creierașele fierbinți începe să iasă fum. Unii îi zic teoria conspirației, alții scenarită. Cei cu pretenții îi zic „suntem datori să punem întrebări”. La unii e scuzabil (e liber omul să elucubreze ce vrea), la alții mai puțin sau deloc – și aici includ mai ales jurnaliști, dar și persoane publice și politicieni.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma (astăzi avem și confirmarea concubinei sale la Medicină Legală, dar mai așteptăm și testele ADN) s-a înfipt cu mașina într-un copac de pe marginea drumului Buftea-Corbeanca. Nu era mașina lui obișnuită, aia făcută celebră de Tolontan – un Porsche Cayenne înmatriculat în Bulgaria, era un Opel Astra de la firmă. Mergea cu viteză mare, spun martorii, nu există urme de frânare, spun polițiștii, care mai adaugă că i-au găsit și actele în mașină și că omul a fost identificat după haine, fiind desfigurat. A doua zi urma să fie audiat la Parchetul General, în ancheta asupra dezinfectanților diluați ai firmei pe care o patrona, existând posibilitatea, cunoscută de Condrea, de a fi pus oficial sub învinuire și de a fi reținut de procurori, ne spune Procurorul General al României.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

O fi făcut un accident, era cu mintea la alte lucruri. S-o fi sinucis, omul și-a văzut imperiul de zeci de milioane de euro năruit în câteva săptămâni de o anchetă jurnalistică, iar ancheta penală se apropia inevitabil de el, o dată cu închisoarea. L-o fi executat SRI/SIE/DIPI/DGIA/SPP/STS (serviciile, cum ar veni), pentru că devenea periculos și putea vorbi, pentru că el nu ar fi reușit să aibă acest succes în contractele cu statul fără sprijinul unui serviciu secret, căruia i-a și pus firma la dispoziție, ca „pușculiță”.

Alta: cică nu era el în mașină, era altul cu actele lui Condrea și Condrea a fugit în Bahamas/Cuba/America de Sud. Apoi, de ce nu: extratereștrii au pus punct acestui experiment sinistru asupra României și și-au extras cyborgul de pe Terra, cu o rază tractoare. Posibilitățile și variantele sunt nelimitate.

Foto: Utopia Group // Facebook.

În viață, e bine să accepți că există posibilitatea. Mereu există o posibilitate. Marea problemă e ce probabilitate îi atribui unei posibilități: 80%, 50%, 5%. Chit că nu visezi procente, trebuie să simți, să intuiești măcar că o variantă e mai plauzibilă decât alta. E posibil să pici cu avionul, dar în ciuda știrilor care ne lovesc zi de zi, probabilitatea e foarte mică.

Dacă ești prost, plicticos și total neinteresant, ca procurorii și o mână de jurnaliști care de obicei nu prea scriu pe Facebook, o iei pe calea bătrânului Ockham: ordinea probabilităților este aia expusă în paragraful de mai sus, dacă ne bazăm pe ce informații există până acum. Desigur, ordinea se ajustează în funcție de ce informații noi apar, din surse verificabile și credibile. Poate că mâine SRI va admite că i-a tăiat cablurile de frână lui Condrea. Calculați probabilitatea la treaba asta.

Dacă ești deștept, înțelegi tu mai bine și ții neapărat să afle toată lumea asta (bașca să mai faci niște trafic/audiență), începi așa: „eu nu cred în teoria conspirației, dar…”. Și bagă mare. Limita posibilităților e nesfârșită. Dar, după cum spunea un mare înțelept în viață (reală sau ficțională), tot ce spune un om până la virgula de dinainte de „dar” este vrăjeală. „N-am nimic cu gay-ii/negrii/țiganii/românii, dar…”. Știți continuarea.

Nu știu cine o ia razna mai întâi, fraierii ca mine sau maeștrii literaturii de anticipație camuflată în certitudini sentențioase sau întrebări retorice cu tâlc pe Facebook. Dar eu simt că o iau razna când văd titlul „Ce aflăm din execuția lui Dan Condrea” pe un site cu pretenții analitice serioase sau când citesc editoriale quality în care îmi sunt prezentate la modul cât se poate de serios și lipsit de argument că Dan Condrea era fie agent secret român, fie agent străin, fie ambele variante la un loc. Sau când văd colegi jurnaliști care emit în spațiul public păreri și ipoteze bazate pe nimic. Nici cu Monica Macovei nu mi-e rușine, care se declară sceptică în public față de prezența lui Condrea în mașină, cerând proba ADN (care se face oricum și fără intervenția ușor panicată a domniei sale). Lista e lungă, acestea sunt doar șocurile neașteptate.

Și aici ajung la ceea ce nu mă șochează, ci doar mă amuză: marea fentă cu SRI-ul, lansată de deputatul penal Sebastian Ghiță. În contextul în care mare parte a poporului Facebook se întreabă clasicul „dar SRI-ul ce-a păzit” de 10 ori pe zi, la orice scandal care implică fraudarea statului vreun neajuns sistemic din România, concomitent cu blamarea infiltrării exagerate a SRI în tot ce mișcă în cetate (disonanța cognitivă e o stare de fapt în România), Sebastian Ghiță apare în plin scandal Condrea și apasă butonul nuclear. Filajul SRI la Condrea trebuie să știe ce s-a întâmplat, „eu nu mă mai simt în siguranță în țara asta”, unde era SRI?. Prietenul său, Victor Ponta, fost prim-ministru al României (dacă asta mai contează la scara istoriei ticăloșiei sale), publică și el un mesaj panicard: „Dumnezeule! Chiar e șocant! Ce se întâmplă în țara noastră?!? Cum e posibil așa ceva?!? Cine are putere să facă așa ceva?!? Ce știa acest om și cine se temea de ce știa el?!? Din păcate România în 2016 înseamnă frică, suspiciune și forțe nevăzute care de fapt ne decid viața!”.

Dumnezeule al șocurilor, oare au venit gorilienii și reptilienii la cofetăria Dacianei? Nu încă. În mod absolut inexplicabil pentru mine, omul care a lansat marea anchetă privind Hexi Pharma-Condrea este chiar cel care îi oferă primul platformă credibilă lui Sebastian Ghiță, cu mesajul privind SRI. Apoi televiziunile încep să alerge după el, cerând explicații și validându-i subiectul. Apoi Comisia SRI din Parlament este convocată, pentru că, nu-i așa, domnul Ghiță este membrul ei, chit că numărul dosarelor sale penale nu știm dacă mai încap pe degetul de la o mână. Dar Ghiță „are o nelămurire”. Filajul, ce-a făcut filajul, ce-a făcut SRI-ul?

Intrăm iar ca proștii singuratici în modul Ockham și ne prindem că Ghiță a lansat o falsă problemă (conform legii, SRI nu ar trebui să aibă vreo treabă/filaj în ancheta Parchetului la Condrea și nici nu îl urmărea ca hobby, deși după unii suntem cu toții urmăriți și ascultați), iar vechiul său prieten i-a ridicat mingea la fileu cu un mesaj panicard, care să inducă starea de „nesiguranță națională”. În plus, filajul la Condrea este aproape irelevant pentru chestiunea izbirii de copac. De ce atunci? Micul brici care ne face viața așa de tristă pe Facebook ține să vă reamintească că acești doi domni au mari probleme penale, în dosare la clădirea cărora a contribuit și SRI-ul, pe vremea când avea această posibilitate legală. Pentru că posibilitatea ilegală, din umbră, o are mereu. S-or simți părăsiți de niște brațe protectoare până nu demult, or avea nevoie de simpatia poporului Facebook panicat? Cu siguranță se simt amuzați de cât de ușor pot manipula o mare parte din presa din România.

Să fim deschiși la posibilități, dar mai ales la probabilități, și cât mai moromețieni cu putință. La testul „pe ce te bazezi?” pică mulți.