Cinci CRIZE de care nu ați auzit, care NU VOR ÎNCEPE în octombrie 2018

Toate vin de pe Wall Street. Bursa americană se află de zece ani într-o perioadă de creștere majoră, de piață bull (taur) spun ei, aceasta fiind cea mai îndelungată perioadă pozitivă traversată vreodată. Doar în ultima perioadă, bursa a stabilit record după record: noiembrie 2016 – depășește pentru prima dată 19.000 de puncte, ianuarie 2017 – peste 20.000 de puncte, august 2017 – peste 22.000 de puncte, 4 ianuarie 2018 – peste 25.000 de puncte, 16 ianuarie 2018 – peste 26.000 de puncte, undeva la începutul lui octombrie 2018 – aproape 27.000 de puncte.

Indiferent cât de încurajatoare ar fi fost rezultatele politicilor economice ale președintelui Trump (aceasta poate fi și o exprimare ușor eufemistică), asemenea creșteri nu înseamnă evoluție, ci o lansare din praștie, o încălzire pe undeva nejustificată. Mai trebuie notată și euforia care apărut în zona tehnologiei de o bună bucată de vreme – o sumedenie de companii devenite inorogi, companii cu o valoare de piață de peste un miliard de dolari, cu creșteri accentuate ale cotațiilor bursiere, deși rezultatele economice ale celor mai multe ar fi îndemnat mai degrabă la prudență, pentru că nu câștigă, pur și simplu. Secretul investiției într-o asemea companie este pur și simplu o achiziție timpurie a acțiunilor și un exit – o vânzare a acestora – la momentul potrivit.

Să revenim la 2018. După perioada de creștere pomenită mai sus, nu îți trebuie un special simț al previziunii pentru a anunța o cădere a bursei. Undeva, la un moment dat, ceva va ceda, se va rupe, iar piața și spiritul de turmă al investitorilor va face restul. În 2018, am avut trei perioade de cădere bruscă a bursei americane cu mai mult de 3% într-o zi (în februarie, în martie și octombrie).

Și în februarie și acum au existat voci care au pus căderile pe seama acțiunilor deliberate ale Rezervei Federale, mai fericită să vadă o piață bursieră ceva mai calmă. Măcar acum președintele Trump nu s-a mai jucat cu vorbele, ci i-a făcut nebuni pe cei de la Fed, nu înainte de a sublinia că piața suferă o corecție. I se impută Fed și politicile în materie de dobânzi, dar și creșterea randamentului titlurilor trezoreriei la un nivel maxim în șapte ani, acestea devenind investiții mai atrăgătoare și mai sigure decât acțiunile bursiere. Peste acestea s-au suprapus tensiunile comerciale dintre SUA și restul lumii (despre care Trump nu a pomenit nimic!) și avertismentele lansate la reuniunea FMI și Băncii Mondiale privind evoluția economiei mondiale. Ironic, să precizăm că evoluția surplusului comercial chinez în relația cu Statele Unite va atinge un record în septembrie, datele sugerând că disputa comercială și creșterile de tarife reciproce au afectat în mică măsură China.

Probabil că rezultatele de vineri ale bursei americane au fost influențate și de anunțurile a trei mari bănci – JP Morgan Chase, Citigroup și Wells Fargo – care au obținut profituri peste estimări, în creștere cu 12% până la 32% față de anul trecut.

Piețele bursiere suferă de o sensibilitate aparte, iar viteza panicii este viteza cu care circulă informația. Cine este fericit, în fond, să vadă că pierde bani, chiar dacă a mizat necumpătat? Nimeni. Cine vrea să se pună la adăpost cănd aude vești rele? Toată lumea.

Pe de altă parte, suntem tentați să spunem că, de la nebunia lalelelor din 1630 din Olanda, lumea a văzut în materie de criză economică cam tot ce era de văzut. Crizele tind a fi unice: a florilor, a petrolului în anii ’70, a capitalismului forțat în Rusia anilor ’90, a organismelor internaționale în Argentina, a instrumentelor financiare ciudate în 2008. Cea mai validă regulă este că o criză nu se repetă, chiar dacă unii indicatori economici derapează la un moment dat și dau impresia unui scenariu care a mai fost văzut.

Singura predicție validă este că următoarea mare criză economică nu va porni de la bănci, companii, traderi, politici comerciale sau încălziri ale piețelor. Ar putea fi generată de un masiv atac cibernetic.

Sau, poate, de fenomene naturale extreme, pentru că singurul mod în care nu ne-a lovit încălzirea globală este la burse și pe piața financiară.

Poate fi un conflict economic, armat sau diplomatic, în formele noi ale secolului XXI, generat de lipsa apei, a hranei, a calității aerului, a suprapopulării.

Poate fi o criză a milenialilor, care aleg să își trăiască viața în moduri incomparabile cu cele alte generațiilor trecute.

Sau ar putea fi o criză a bătrânilor, îmbătrânirea populației fiind un fenomen relativ ignorat, cu efecte dintre cele mai variate.

Să ne așezăm mai bine în fotoliu, pentru spectacol.