Cine i-a pus lui Victor Ponta o bombă sub scaun

Și, totuși, după spusele procurorilor, doamna Ecaterina Andronescu ar putea reprezenta cel mai răsunător caz de aparență care înșală.

De când DNA anchetează indivizii în loturi și nu doar inși izolați, lotul „Microsoft” este cel mai important. Spre deosebire de alte grupări, ca aceea a vameșilor, de pildă, aici nu se găsește plevușcă. Spuma este formată din nouă foști miniștri, numiți de două partide inamice, PSD (șase) și PD-L (trei). În jurul lor gravitează secretari de stat și directori cu statut de suspect, oameni de afaceri (Dorin Cocoș, până anul  trecut soțul Elenei Udrea),  precum și managerii mai multor firme interesate să vândă Ministerului Educației, servere, computere, imprimante și licențe la suprapreț. O parte din banii plătiți în plus s-ar fi întors sub formă de mită la unii miniștri, șpaga vehiculată în acest caz fiind de 60 de milioane de dolari, una dintre cele mai mari dintr-un dosar de corupție. Așadar, ar fi vorba de o mega afacere fără frontiere partinice, născută din clasica îngemănare a politicienilor cu oamenii de afaceri, prin care statul – de fapt cetățenii plătitori de taxe – este jefuit ca la drumul mare. Acuzații se derobează de orice vină, dar – lucru ieșit din comun! – niciunul nu se mai plânge că este victimă.

Pesediștii nu au mai arătat, de data aceasta, cu degetul spre „justiția băsistă”, deși pe șase dintre ei, persoane cunoscute, DNA vrea să-i ancheteze și cere să li se ridice imunitatea parlamentară. Implicat în dosar de către unul dintre martori, premierul Victor Ponta, atât de vehement altădată împotriva Direcției Anticorupție, s-a mulțumit, de această dată, să remarce că scandalul a explodat cu doar o zi înaintea campaniei electorale, sugerând că „cineva” s-a gândit să influențeze alegerile, și să menționeze că el însuși a sesizat nereguli în privința achizițiilor făcute de Ministerul Educației. Într-adevăr, Corpul de Control al Guvernului a întocmit, în 5 iunie 2013, un raport privitor la miniștrii pedeliști ai Educației și Comunicațiilor, Daniel Funeriu și Valerian Vreme (singurii din lot cercetați numai pentru abuz în serviciu), însă este puțin probabil ca dl Ponta, care a fost cândva procuror, să fi privit ca profesioniștii, mai departe de o singură  etapă din derularea unui contract. Nu cred că s-a gândit o clipă că grenada trimisă spre Daniel Funeriu va arunca în aer pe cel mai devotat membru al PSD, Ecaterina Andronescu, că-i va disloca din PE pe colegii săi Dan Nica și Adriana Țicău, că suflul va ajunge până la el însuși și mentorul său, abia ieșit din închisoare, Adrian Năstase. Când s-au auzit nominalizați în raportul anchetatorilor, unii dintre aceștia trebuie să fi fost uluiți. Dar nimeni nu și-a mai permis să tune și să fulgere împotriva justiției, când ea a fost sesizată chiar de mândrul lor șef de partid.

Dosarul „Microsoft” nu s-a constituit însă doar la inițiativa strict limitată la dezvăluirea corupției celorlalți a dlui Ponta. Potrivit fostului șef al SIE, Teodor Meleșcanu, investigația nu a pornit din România, ci din SUA și nici acum nu se desfășoară numai la nivel național. Informația că FBI încearcă să afle dacă Microsoft a plătit mită unor oficiali din China, România, Italia, Pakistan  și Rusia a apărut în Wall Street Journal, înainte ca cercetarea Corpului de Control să se fi încheiat, dar, probabil, premierul nu i-a dat cuvenita importanță. În fond, au mai existat acuzații la adresa unor oficiali români, dar nimeni n-a fost inculpat, de ce ar fi făcut suspiciunile americanilor excepție?! Poate fiindcă justiția din România este mult mai independentă și mai receptivă decât pe vremea dlui Năstase, când se încheia contractul cu Microsoft. Cert este că discreta colaborare criminalistică româno-americană ar trimite în ridicol eticheta „politic”, dacă cineva ar vrea s-o lipească pe dosar. Ancheta însă va influența politica autohtonă, doi candidați la președinție, Victor Ponta și Elena Udrea, fiind deocamdată indirect afectați.