Prima pagină » Puterea Gândului » Cine n-are Grindeni, să-și cumpere!

Cine n-are Grindeni, să-și cumpere!

Cine n-are Grindeni, să-și cumpere!
Am fost convins că PSD nu poate fi reformat; că Dragnea e condamnat la titlul de „unic comandant forever"; că forța e cu ei. M-am înșelat: marele partid a fost ținut în viață, așa nereformat cum e el, doar perfuzat cu sânge de minoritar. Acel „ales de drept" al Parlamentului României...

Ei, da, o să râdeți cu râsul acela mefistofelic al lui Varujan Vosganian – care m-a paralizat câteva secunde -, lansat în glumițe prefăcute de la tribuna Camerei. (Acel Vosganian care, altădată, își umplea, plângând, în același plen, capul cu cruci de mir, ca pe un țintirim pleșuv – lăsați, înțelege dânsul, că-i poet!).

O să râdeți, spun, aflând de ce, totuși „învingătorul” Dragnea era mai mult șocat decât victorios, astăzi, la finalul scrutinului – înțelegea, abrupt, că alianța PSD-ALDE nu mai are majoritate în Parlament! Iar acesta este doar începutul.

Sorin Grindeanu a avut dreptate!

Kiseleff-ul, cu tot ce înseamnă el, este, în acest moment, „Out of Africa”, iar președintele Klaus Iohannis este liber – și, dacă este necesar, ne putem întoarce, iar și iar, la Constituție – să nominalizeze pe oricine consideră el în funcția de prim-ministru al viitorului guvern al României.

Liviu Dragnea a reușit: dintr-un partid care obținuse cel mai bun scor electoral, în 2016 – devenind ulterior parte a unei coaliții solide de guvernare, stabile și stăpână pe situație -, a făcut un partid membru al unui „joint-venture” minoritar. De vreme ce 233 de parlamentari înseamnă majoritatea în camerele reunite, iar alianța a obținut un scor de 241 de voturi, cel puțin 10 dintre acestea fiind ale „aleșilor” minoritari (unii spun că 15), PSD-ALDE a pierdut majoritatea, odată cu victoria asupra ei însăși.

Trebuie să mai luăm în calcul, aici, indiferent de jocurile pe care le face Varujan Pambuccian, la ocazii, că grupul pe care îl reprezintă nu consfințește, de obicei, majorități, ci doar se alătură acestora.

Apoi, sunt sigur că nici pe parlamentarii UDMR nu se mai poate sprijini puternicul Dragnea, după cele întâmplate luni și marți. Una, că nu-l va mai crede, în ruptul capului, vreun maghiar, a doua, că, la un nou troc-promisiune deșănțată cu consecințe imprevizibile vizavi de echilibrul minoritate-majoritate din România, câteva sute de mii de oameni (ca să nu vorbim de milion) vor fi, din nou, în stradă.

Nu știu ce va face Iohannis. Nu știu ce vor face PNL, USR, PMP. Nu știu cum va marșa, cel puțin în primul episod al următoarei serii a telenovelei politice dâmbovițene, parlamentarii ProRomânia, odată cu intrarea în echipă a lui Ponta, exclus din PSD, (poate și a altor aleși social-democrați, aflați în siajul lui Grindeanu).

Nu știu, spun, ce vor face toți acești adversari ai lui Dragnea – în grupul cărora nu intră, a priori, și grupul minorităților, care, însă, va schimba macazul fără să clipească într-o conjunctură favorabilă -, dar dacă vor trece peste orgolii mărunte și obosite, în binele lor, al tuturor (ceea ce pare posibil, de la schimbarea conducerii PNL), majoritatea le va reveni, în detrimentul fostei coaliții de guvernare.

Păi… Cine n-are Grindeni, să-și cumpere, nu?!