Cinicul adevăr din spatele ruperii Acordului nuclear cu Iranul, dezvăluit de un om care îndură istoria Orientului Mijlociu de aproape un secol

Pornind de la zicerea lui Napoleon că, dacă vrei să înțelegi politica unei națiuni trebuie să te uiți pe hartă, Avnery analizează decizia președintelui Trump de a scoate Statele Unite din Acordul nuclear cu Iranul.  

„Dacă trăiești în Israel zilele acestea, ai impresia că imensul stat Israel dictează vasalului său american ce să întreprindă cu privire la Iran. Președintele Donald Trump ascultă și respectă indicațiile. Bibi cel Mare îi spune să rupă acordul cu Iranul, pe nici un motiv evident, iar el se supune. N-are de ales, sărmanul om. Însă apoi te uiți la hartă și, spre marea ta surpriză, descoperi că SUA e o țară mare, în timp ce Israelul e o clipire, atât de mic încât numele său trebuie scris în afara granițelor, în mare.

Deci, ce nu e în regulă? Geografia, firește, nu e unicul factor. Israelul are câteva milioane de aderenți credincioși, care sunt cetățeni americani și au o mulțime de bani. Totuși. Se poate să avem o imagine greșită? Că Trump nu e un vasal al lui Netanyahu, ci invers? Că Trump dictează și Bibi, cu toată fanfaronada lui, doar se supune? N-ar fi prima oară. În vremurile vechi, liderii comunității evreiești din Palestina s-au străduit din greu să-l mulțumească pe imperatorul din Roma. Pe Nero, de pildă, omul care s-a bucurat să-și incendieze propriul oraș și lumea, în timp ce cânta la flaut sau la orice altceva.  

Donald Trump e Nero al timpurilor noastre, imperatorul noii Rome. Principalul său scop în viață e de a ieși din afacerea cu Iranul,

Într-adevăr, întreaga lume în afara Statelor Unite (și a Israelului, firește) a decis să meargă mai departe cu înțelegerea.  Germania, Franța și Marea Britanie, trei puteri nu chiar nesemnificative, cred că acordul trebuie menținut. La fel Rusia și China, țări nu mici. Cu excepția Israelului. Majoritatea în Israel crede acum că Binyamin Netanyahu, Bibi cel Mare, îl ține pe Trump în lesă. Bibi are o astfel de influență magică asupra lui Trump, încât președintele american trebuie să urmeze exemplul Israelului. Bibi e obsedat de Iran. Se trezește dimineața cu Iranul și se duce la culcare cu Iranul. Nimeni nu pare să întrebe: de ce, pentru numele lui Dumnezeu?

Revenind la harta lui Napoleon: nu pare să existe nici un conflict de interese între Iran si Israel. N-au graniță comună. N-au teritorii în dispută. De asemenea, nu au una dintre țări resurse naturale pe care cealaltă ar dori să pună mâna. Dovadă: nu cu atât de mult timp în urmă, în vremea vieții mele, Iranul a fost cel mai apropiat aliat al Israelului (cu excepția vasalului nostru american, desigur). Iranul era guvernat de Șah, cu frumoasa lui uniformă și frumoasa lui soție (…)”.

Autorul amintește în continuare despre ajutorul iranian acordat Israelului în Irak, despre ajutorul israelian acordat Iranului în războiul cu Irakul, despre scandalul Iran-Contra, când israelienii au transferat armament american iranienilor. Si continuă: 

„Nu există un antagonism fundamental dictat de geografie între țările noastre. Atunci ce e? Ei bine, e ideologie. Actualii conducători ai Iranului sunt extremiști șiiți. Ei vor să devină stăpânii lumii musulmane. Arabii urăsc Israelul, în principal din cauza ocupării Palestinei. Deci, iranienii pretind că sunt marele inamic al

Prin urmare – se întreabă Avnery – de ce e într-atât de obsedat Netanyahu de Iran  încât îi ordonă vasalului american să se îndrepte spre al Treilea Război Mondial? Cinicul adevăr: ca să deturneze atenția de la problemele cu Justiția ale amândorura.