Prima pagină » Puterea Gândului » Cinism, prostie și electronicărie

Cinism, prostie și electronicărie

Cinism, prostie și electronicărie
Două lucruri am văzut și auzit astă-seară: mintea puțină a lui V. Ponta și cinismul fără limite al lui T. Băsescu.

Două lucruri am văzut și auzit astă-seară: mintea puțină a lui V. Ponta și cinismul fără limite al lui T. Băsescu.

Ce și-a imaginat V. Ponta cerând convocarea CSAT, că T. Băsescu îl va da afară pe Opriș la schimb cu demiterea lui Stroe de la Interne? Pentru asta e nevoie de consens, imposibil de obținut de către useliștii din CSAT. Cum îi e felul, T. Băsescu nu s-a mulțumit să-și apere acolitul de la STS, a contraatacat pe apărarea-șvaițer, și Ponta știa câte găuri are, a guvernului. 

Da, guvernul Ponta a fost incompetent, incoerent și impotent în acțiunea de salvare din Apuseni. Ce a spus T. Băsescu am văzut cu toții cât e de adevărat. Dar să profiți de ocazie ca să spui că statul român funcționează doar când e condus direct de T. Băsescu și să dai exemplu mascaradele, pe cât de obscure, pe atât de dubioase, ale „salvării” jurnaliștilor din Irak și sifonării lui Omar Hayssam din Siria,  comparându-le cu moartea fetei locotenent-medic pentru că statul român n-a fost în stare s-o găsească la timp, asta ține de neomenescul din Băsescu.

Evident, miniștrii Dușa și Mănescu pot răsufla ușurați, USL nu-i dă afară câtă vreme Băsescu îl ține în brațe pe Opriș. Cât privește STS-ul, dacă-i așa cum spune T. Băsescu, că nu poate detecta pe teritoriul României un grup de oameni aflați în pericol care au telefoane mobile, atunci pentru ce e plătit superServiciul ăsta electronic din banii cetățenilor? Ca să pună telefoane scurte la Cotroceni și să asculte telefoane mobile care nu sunt în pădure?

Nici măcar scuza că rușii au lăsat-o pe Aura să moară n-o mai avem,  T. Băsescu ne-a comunicat că semnalul către Centrul de la Moscova nu a fost transmis de la bordul avionului prăbușit.

Ceea ce urmează nu mai e decât politică de mațe, care va îngropa într-un morman de mizerie crucea Aurei Ion, în vreme ce ea plânge cu lacrimi de gheață și în adâncul mormântului.