Cioloș, marchiz de Carabas. Povestea motanului înrolat

Nu vi se pare că „Motanul încălțat” e a naibii de actuală?

Un mezin moștenește ce mai rămâne după împărțeala fraților mai mari – un motan desculț. Dar, cum se întâmplă de obicei, când pierzi nu știi ce câștigi. Cotoiul se vădește a fi isteț și intrepid, dovadă că îi cere mofluzului său aparținător, nu o Purina Gourmet, ci o pereche de cizme (pălăria și ochelarii negri îi avea de la unitate).

… Și motanul înrolat pleacă în lume, ca să-i facă un rost ăluia mic. Află că stăpânul ținutului, regele Casei de Sondare, urmează să se deplaseze în teritoriu, într-o vizită de lucru. Motanul vorbește cu electoratul: când va trece pe aici regele și o să vă întrebe ai cui sunteți, voi să-i spuneți că sunteți ai marchizului de Carabas, președintele MRÎ! Cuuum? MRÎ. Dacă vă e greu să pronunțați, rețineți doar Carabas!

Tot deplasându-se de la un grup electoral la altul, motanul înrolat ajunge la un palat atât de frumos, încât la exitpoll-uri te puteai uita, însă la el ba: Palatul Cotroceni. Aici, trăia un președinte bine făcut, proprietarul de drept al procentelor. Măgulindu-l cum doar el știe mai bine, motanul i-a șterpelit toate prerogativele, făcându-l atât de mic, încât l-a putut ascunde sub preș.

Apoi, motanul înrolat l-a instalat pe ăla micu, marchizul de Carabas, în Palat și au trăit fericiți până la alegeri.