Prima pagină » Puterea Gândului » Cioloș și opoziția comică

Cioloș și opoziția comică

Cioloș și opoziția comică
La o lună după alegeri, Dacian Cioloș îți dă impresia că tot așteaptă să-l ia tăticu' de mânuță, să-l ducă la școală, și să-l prezinte clasei liberale, care se snopește de câteva ierni să rostogolească un om de zăpadă, mai acătării, prin nămeții Modroganului. „Uite, copii, el e băiatul meu: cam feciorelnic, cam sfios, dar musai să fie șeful vostru, că-i al meu! Acuma, după ce v-am pricopsit cu două fete cucuiete, flăcăului ce cusur i-ați putea găsi, ghinioanele mele?!".

Cum, care tătic? Tăticul lui – Klaus Iohannis.

Același care l-a îndemnat să se bage la politică, după ce l-a dedulcit la tehnocrație. Adică, să mai tragă și în jug, cum ar veni, nu doar să meargă în buiestru.

Dar nici așa, cu toate îndemnurile tătâne-său, n-a prea luat taurul de coarne – ba că el e tehnocrat, și nu-i vine bine politica pe la mâneci; ba, că, bine, să fie curtat, mă rog, de vreo două partide mai cu stare și răspundere juridică, întrucât se lasă, ca fata mare la măritat, dar să nu-l bage în „selfie-uri” de propagandă pe facebook, ca să agațe lumea cu el, că face scandal monstru; ba că, după ce-a stat toată campania, pe ciuci, mai adunat și mai cuminte decât soră-sa, „cumințenia” – adică, vezi Doamne, și cu sufletul în rai, și cu mâinile în poală  -, acum, după vot,  o să vadă el ce o să aleagă, până la urmă (care urmă, doar el o știe, când va fi) – ori partid, ori asociație, ori organizație, ori fundație, ori ceva, mă rog – că nici el nu mai știe ce i se potrivește lui mai bine – ca să se exprime.

Acum, eu rămân la părerea mea: un ghinion nu vine, niciodată, singur. Așa că Iohannis i l-a adus peneleului, la pachet, și pe Cioloș. Eu nu zic că ideea „Cioloș la șefia PNL” ar fi/este rea, doar că omul acesta, Dacian, face politica în slow motion. Până să spună sau să decidă el ceva, chiar și gripatul Ciorbea ajunge la potou.

Iar scrâșnetul frânelor lui Victoraș-avocat-al-popoarelor este marcă înregistrată.

Vorba lui Stolojan, alt vitezoman (n-am găsit altă rimă): singura posibilitate a lui Cioloș de a mai supraviețui în politica dâmbovițeană este să intre cât poate el de repede într-un partid – adică în PNL sau USR, dacă mai prinde Uniunea unită, doar nu în PSD -, să-și facă echipă, și să se ia la trântă cu ăia vechi pentru șefia partidului, nu să aștepte să fie descărcat la butoane. 

Altfel, „Dragă Stolo” a înțeles prea bine ce înseamnă explozia în politică, dar mai ales lipsa ei. Cum ai întors capul, să te bați de muscă, (liniște, bă, ce dracu, că nu zic de Mona) ți-a și lins altul, mai tupeist, frișca de pe tort.

Iar dacă omul nostru, Dacian, de, n-o avea zvâc, nu l-o trage inima, n-o avea chemare, s-o spună, domnule, sus și tare: bre domnu’ Iohannis, bre doamnelor Matrioșka din fruntea PNL, bre oameni buni, liberali și useriști, eu n-am chef, domne, de politica voastră de…! Mergeți cu Dumnezeu, voi în drumul vostru, eu în drumul meu, ca să nu vă-ncurc iar, din nou!

Pentru că, azi-mâine, vine congresul PNL și, parcă văd cum se bat, iar, liberali și useriști, pe aceeași persoană. Ați ghicit: pe Clotilde Armand!

Vai, mama ei, de opoziție!