E destul de lungă lista celor care au pierdut. Nu doar PSD, PNL, Preafericitul Daniel, ci în fruntea perdanților suntem noi, contribuabilii. Și asta pentru că banii irosiți puteau avea altă destinație. Ei fiind rupți de la nevoile modernizării României sau de la gura atâtor copii care se culcă lipsiți de masa de seară, de la spitalele care trebuiau construite și care sunt amânate pentru că banii se duc pe felurite capricii guvernamentale sau administrative. Dar nu doar la bani se reduce pierderea! Ci la cum vrem, musai, să trăim: într-un trecut ireversibil. Cu oameni speriați de apocalipse imaginate de coaliția politicienilor corupți, dar și de (ne)slujitori ai Bisericii, care în loc să propage iubirea christică a aproapelui, întețesc flacăra urii. Să continuăm să trăim cu orașe murdare, lipsite azi chiar și de minima igienă tradițională. Cu privata în fundul curții, la sate, cu nevoi fiziologice rezolvate pe după soclul statuilor în Capitală. Așa pierdem cu toții!
Nesimțitori, politicienii, cei care vroiau să tragă foloase necuvenite dintr-o pornire cetățenească pe care continuăm s-o socotim firească, fie s-au ascuns, fie au aberat jenant. La epilogul referendumului. Cum ar fi fost firesc și onest, șeful celui mai mare partid al țării, care și-a anexat acest demers democratic, trebuia să iasă în față și să-și facă mea culpa. L-a trimis la înaintare pe Codin Ștefănescu. Fost ucenic al lui Vadim. Om care aberează continuu și pozitiv în favoarea partidului său. El, vorba Conului Iancu, îl vede enorm și îl simte monstruos. Cum a simțit și aseară: rezultatul referendumului a fost gigantic pentru PSDragnea. Deși până și Ion Iliescu a refuzat să voteze, chiar și la urna volantă. Sau președintele Iohannis. Participând la referendum, după mintea dlui Codrin, și Iohannis a devenit pesedist. Codin Ștefănescu nu e singur. Are și alți companioni. Din PSD, cum e Cătălin Rădulescu, care învinovățește BOB că n-a fost în stare să scoată la vot măcar 30 la sută din populația țării. Nici lideri ai altor partide nu se lasă mai prejos. Cum e Ludovic Orban. Orbecâind după voturi, a dus partidul într-o înfundătură atât de mare încât, comilitonii săi cer, ca poporenii de altă dată, alegători fără drept de vot, capul lui Moțoc! Un alt politician care aberează e președintele contestat al altui partid istoric, dl Pavelescu, care, nici mai puțin, nici mai mult, cere demisia Preafericitului Daniel. Și încă suntem la început.
Oricum, va urma o perioadă de penitență. Fie și până în 5 noiembrie, când a fost amânat procesul dlui Dragnea. Pentru a-și angaja avocați. Căci milioanele de la referendum n-au trecut linia de sosire. Dar de ce trebuie Justiția să suplinească lipsa demisiei de onoare din viața partidelor democratice?