Conștiința de clică și conștiința de stradă

În ultimele două zile, Parlamentul a demonstrat încă o dată de ce este puterea din stat în care populația are cea mai mică încredere. Cel mai direct mecanism democratic al românilor la nivelul centralizat al statului funcționează ca o clică, ai cărei membri au un comportament politic explicabil prin doar două versiuni: prostie pură sau ticăloșie dură. De cele mai multe ori, acestea două se îmbină.

Ca într-un remake de acțiune după vara anului 2012, care ar trebui intitulat „Clanul parlamentarilor. Penalii mor greu”, majoritatea USL, în complicitate cu orbecăiala de om beat a opoziției, a dat naștere unei zi de foc pentru buna funcționare a statului român. Într-un buchet de râme legislative groase, care a aruncat presa și publicul curios în toate părțile, ca pe niște guvizi hămesiți – legea minelor, legea lobby-ului, legea amnistierii și grațierii pedepselor de până la 6, respectiv 7 ani, a fost ascuns cârligul. Unul mare și făurit la adăpostul nopții, în secret: modificarea Codului Penal în favoarea parlamentarilor, care au vrut să devină stat în stat, imuni în fața anchetelor de corupție.

Nimic din buchetul de râme nu a ieșit cum au vrut liderii politici, cel puțin la nivel declarativ. Paravanul pentru legea cu dedicație la Roșia Montană a picat prin neprezentare suficientă la vot, lobby-ul a fost retrimis la comisii, ziua ușilor deschise la pușcării a fost amânată și ea. Doar marele cârlig s-a votat frumos și ordonat. Cum așa?

ADMINISTRAȚIE Nicușor Dan: „Agenția Fitch reconfirmă profilul individual de credit al Bucureștiului la nivelul “a”, cu trei trepte peste ratingul României”

17:08

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

Varianta Ponta ar vrea să te facă să crezi că, plecat la Johannesburg, să-l îngroape pe Mandela și să-și facă poză dând mâna cu Obama, au început să-i joace șoarecii pe masă la București. Plus că nici usturoi nu a mâncat, nici gura nu îi miroase, în toată această putoare care a scos din nou din case, pentru a doua oară într-un an și jumătate, pe ambasadorii marilor puteri. Ticăloșie sau prostie, din partea unui lider de partid care trebuie să știe tot ce mișcă sub el? Ticăloșie, pentru că la București a rămas omul său de încredere, însărcinat să țină în frâu proiectele legislative care declanșează alarma la nivel public și internațional. E vorba de Florin Iordache, un avid susținător al penalilor din Parlament și al dreptului lor la imunitate în fața legii, acel domn care ne invita să o lăsăm mai ușor cu migdalele și cafelele, pentru că ne vom cianura mai rău decât iazul de decantare de la Roșia Montană.

Prostie, pentru că Victor Ponta nu și-a învățat lecția din vara lui 2012, când toată Europa, de mână cu SUA, i-a sărit în cârcă să nu mai schingiuiască legile în propriul interes politic. Prostie, pentru că a ajuns să fie tras de mânecă până și de propriii aliați politici din Europa, socialiștii care anul trecut îi ținuseră partea.

Varianta Crin ar vrea să te facă să crezi că da, e cam nasol. Nici Crin nu era acasă, el fiind președintele Senatului, iar dezastrul petrecându-se la Camera Deputaților. La o adică, el și liberalii săi nici nu au prea știut despre ce e vorba cu Codul Penal și ar fi bine să se spună piua și să ne mai jucăm o dată de-a votul. Sună a prostie, din partea unui lider de partid care trebuie să canalizeze coerent poziția politică pe subiecte babane precum cele de săptămâna aceasta. Dar este și asta o armă a ticălosului: să facă pe prostul. Liberalii au știut prea bine ce votează, la Codul Penal nu au mai existat absențele și abținerile care au existat la votul pe legea minelor. Cineva, în tot mecanismul acela care încolonează parlamentarii la vot precum oile, a știut ce se votează. Dacă nu a fost Crin acela, ar fi o măsură a anvergurii sale politice.

Varianta conștiinței, expusă de liderul grupului PSD de la Cameră, Marian Neacșu, este cea mai amuzantă, dar și cea mai apropiată de realitate. Mulți au rămas siderați cum de legea minelor, pe care liberalii și pesediștii păreau că au bătut palma să fie o lege-paravan pentru sinistra Ordonanță Ponta cu dedicație pentru Roșia Montană Gold Corporation, a picat. „Niște șmecheri au votat conform propriei conștiințe”, a spus cu năduf pesedistul. Tot ce se poate. Este clar că tot după cum le-a dictat propria conștiință au votat cu toții masiv să se scoată din Codul Penal și să își asigure scut în fața DNA și ANI. Aici nu au existat surprize la vot și nici disfuncții de coaliție PSD-PNL.

Ceva bun tot a ieșit însă din aceste zile negre pentru justiția română, încununate de propunerea sinistrului avocat Lucian Bolcaș ca judecător la Curtea Constituțională. Faptul că „conștiința” sau premeditarea politică din Parlament au dus la respingerea unei legi a minelor absolut deloc dezbătută public și nici măcar parlamentar, care lăsa la mâna Guvernului și a oricărei companii care dădea bani mai mulți orice proiect minier, inclusiv cel de la Roșia Montană, fără prea multe pârghii de control.

Premierul Ponta s-a luat de liberali că l-au lăsat în ofsaid la votul pentru legea minelor, însă la ofsaid s-a jucat chiar în PSD sau în PC, unde au existat la fel de multe abțineri de la vot și de absențe din plen ca la liberali.

Vorbesc de premeditare a respingerii proiectului Roșia Montană, pentru că e greu să nu observi câteva fapte. În ciuda înverșunării cu care a susținut public proiectul minier, Ponta a lansat o lege către Parlament care conținea bombe legislative imposibil de trecut cu vederea și nici de scăpat filtrului Curții Constituționale. Au urmat apoi episodul de schizofrenie publică în care deputatul Ponta i-a dat o palmă premierului Ponta, spunând că va vota cu conștiința, apoi comisia-fantomă privind Roșia Montană care a reinventat gaura de la covrig, apoi respingerea proiectului la Senat la mustață, cu două voturi, într-o scenetă unde, din relatările reporterilor specializați pe politic, a primat prostia, iar nu ticăloșia. Iar vorba înțeleptului, nu subestima niciodată puterea prostiei. Până la urmă, așa au dat-o-n gard cu suspendarea lui Băsescu: au uitat să modifice un articol de lege.

Altceva bun este că, în premieră pe scena protestelor apolitice din colecția eco toamnă-iarnă, conștiința ticăloasă îmbinată cu puseurile de prostie și incompetență ale parlamentarilor noștri a trezit din nou furia străzii. De data asta, așa cum mulți i-au reproșat, spunându-i că suferă de autism social și politic, grupul „Uniți Salvăm” a anunțat pe Facebook că iese în Piața Universității duminică, pentru a da o palmă peste ochi Parlamentului, pe teme privind justiția.

Ar fi frumos să vedem în stradă miile de oameni care au mărșăluit în toamnă pentru Roșia Montană. Ar fi frumos, pentru că asta ar însemna că au înțeles unde e buba cea mare: Roșia Montană și riscurile ecologice care vin la pachet sunt doar un efect al sistemului politic pervers care contorsionează justiția după bunul plac sau îi pune mâinile la ochi, să nu vadă fărădelegile. Așa cum au făcut marți, în Parlament.

PENTRU COMENTARII, VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOK ANDREI LUCA POPESCU