Crăciunul cade într-o joi

Pe la Scala, m-am întrebat de ce n-am oprit; de ce n-am coborât; de ce n-am îngenuncheat și nu mi-am apropiat obrazul, îngroșat și îmbătrânit, în 25 de ani de „libertate”, de caldarâmul care trebuie că mai miroase, negreșit, a sânge. Ca atunci…

De rușine că n-am făcut mai mult? De teama că o să-mi piară nesimțirile, care m-au împins să alerg, mereu, „încălțat” de iarnă sau de vară, peste forma trupurilor lor, înveșnicită în asfalt, ca într-un „hall of fame” sui-generis? De frică să nu lăcrimez, „copilărește”, peste mucavaua măștilor mele de ocazie? De groaza de a nu mai vedea, încă o dată, în jocul flăcărilor întinse peste bulevard, privirile criminale ale „ălora” – priviri de animal de pradă?

N-am coborât, n-am țipat, n-am îngenuncheat, n-am urlat, n-am înjurat, n-am cerut nimic. N-am făcut nimic din tot ce-am fost în stare să trăiesc atunci; într-o viață teribilă, de numai șapte ore, ca-n cele șapte vieți, rostogolite una peste alta, pe buza disperării, în care am fost copil apoi bărbat, imediat isteric și arogant, dintr-odată curajos, pe urmă îngrozit, paralizat de iminența morții, dement, agorafob și inutil…

SOCIAL Cetățenii români care riscă să rămână luni întregi fără pensie, după ce au muncit în străinătate și se întorc în țară. Care este motivul

22:53

ULTIMA ORĂ Ponta demolează USR. „Rețeaua reziștilor nu e votată de români/Au acaparat tot, mai vor să pună mâna pe Înalta Curte și pe DNA/România nu mai e apărată/Justiția va fi din nou capturată”

22:36

Doar ei, copiii care au murit, au făcut Revoluția. Noi, ceștilalți, i-am însoțit la groapă, ne-am îmbătat la parastas, și i-am uitat. Asta a fost într-o joi…

Acum, doar când bate soarele, ca atunci; ori când ne facem președinți, sau premieri, sau Dumnezeu mai știe ce, ni-i amintim. O oră-două… Apoi, trăim mărunt, la loc.