Cu două zile înainte de turul doi, va apărea indicatorul care poate oferi „glonțul final” pentru unul dintre candidați

Vineri, pe 14 noiembrie, la ora 10, Institutul Național de Statistică trebuie să anunțe datele semnal pentru evoluția economiei din trimestrul trei 2014 și evoluția, comparativ cu trimestrul doi și trimestrul trei 2013. Dacă pe T3 va fi pe minus, acest lucru va confirma faptul că economia este în recesiune și pierde sânge în continuare. Dacă T3 va ieși pe plus, va fi o rupere de ritm față de T1 și T2, care au ieșit pe minus, în T1 am avut un minus de 0,2% față de T4, iar în T2 am avut un minus de 0,9% față de T1. Dacă T3 va fi pe minus, va da muniție celui care se va confrunta (Klaus Iohannis, al doilea în sondaje) cu premierul Ponta (primul în sondaje). Dacă T3 va fi pe plus, va da muniție premierului Ponta pentru a-și lăuda activitatea de la guvern.

Oricum, cred că Klaus Iohannis nici nu știe care sunt datele când se anunță rezultatele macroeconomice.

Pentru cei care sunt interesați, pe 4 noiembrie, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, BNR are o nouă ședință de politică monetară unde, cel mai probabil, ar putea să taie din nou rata dobânzii de la 3% la 2,75% sau chiar 2,5%, pentru a fi o mare surpriză, în încercarea de a susține măcar prin propria politică o relansare a creditării, care nu mai vine și care încetinește economia.

Ce știm în acest moment privind evoluția din T3 este că lunile iulie și august au fost destul de proaste, cu o încetinire  vizibilă a activității economice, atât în industrie, exporturi și consum, ca să nu mai vorbim de continuarea dezastrului din construcții. Agricultura a mers bine, dar din păcate prețurile sunt în scădere față de anul trecut cu 20%.

Din cauza recesiunii Europei din trimestrul al doilea, în special din Germania, principala piață de export a României, exporturile au frânat brusc în august, înregistrând cel mai mic avans din ultimul an, de numai 0,9%. Producția industrială, care susține o treime din economia românească, a stagnat în august, ritmul de creștere încetinind vizibil.

Consumul, care a adus în ultimul an o creștere destul de susținută pentru economia românească, își reduce vizibil din viteză, ritmul de creștere din august fiind de două ori mai mic decât în iulie și de trei ori mai mult decât în iunie.

Construcțiile rămân în continuare veriga slabă a economiei și a guvernului, în ciuda faptului că au cel mai mare potențial de creștere și de multiplicare în economie, din punctul de vedere al forței de muncă și al comenzilor interne. În august declinul din construcții a fost de 15% față de august 2013. Dan Șova a fost un ministru al marilor proiecte și al transporturilor catastrofal, reușind să îngroape sectorul public de infrastructură, dacă nu chiar și propriul guvern. De asemenea, ministrul fondurilor europene a trăit din trecut.

Finalul anului trecut a adus economiei un ritm de creștere de 5,1%, un procent extraordinar pentru guvernul Ponta și părea că mașina economiei mergea singură cu 130 km pe oră. Guvernul Ponta și miniștrii săi credau că obținerea acestui ritm li se datorează și că nu mai au nimic de făcut decât să culeagă laurii victoriei. Pe acest fond au introdus euroacciza și taxa pe stâlp, care au stresat economia mai mult decât au crezut ei. Au urmat două trimestre pe minus, T1 și T2, iar ritmul de creștere al economiei s-a înjumătățit de la 5,1% la 2,4%. Întrebarea este ce s-a întâmplat în T3, la cât a încetinit ritmul de creștere? Economiștii cred că deși luna septembrie a fost ceva mai bună, ritmul de creștere economică a scăzut sub 2%, chiar sub ținta guvernului.

Guvernul, PSD și premierul Ponta ar fi putut să intre în alegeri cu o economie în creștere, nu în scădere, dacă s-ar fi îngrijit de construcții și de investiții, nu de strângerea bugetului.

Paradoxal, creșterea economică a încetinit vizibil în ciuda faptului că dobânzile, adică costul finanțării, atât pentru stat, companii și populație, este la cel mai redus nivel ever. Aceasta este drama actuală a economiei românești, bani sunt, dobânzile sunt reduse, dar cererea de credite și consumul intern sunt la pământ. Scutirea pe profitul reinvestit și scăderea contribuțiilor la angajatori cu 5% vin prea târziu pentru a opri scăderea de viteză a economiei.

De asemenea, electorata, măsura promovată de Liviu Voinea, fostul ministru al bugetului și de două săptămâni viceguvernator al BNR, a eșuat în a susține creșterea consumului și relansarea creditării de către un sistem bancar care pierde sânge acum, pentru că nu și-a rezolvat situația creditelor neperformante la timp. În februarie Liviu Voinea spera ca 600.000 de oameni să intre în programul electorata, iar statul să încaseze trei miliarde de lei. Din păcate electorata a fost un eșec, iar susținerea consumului nu a beneficiat de o altă măsură.

Pentru că nu îi interesează ce se întâmplă în economie, atât pe cei de la putere, cât și pe cei din opoziție, nimeni nu dă atenție datelor când se publică rezultatele economice – exporturi, importuri, cifra de afaceri cu amănuntul, producția industrială, lucrările de construcție etc. Din acest motiv nimeni nu s-a uitat pe calendarul statistic al României, care este publicat cu multe luni înainte. Din acest motiv nimeni nu a luat în considerare ziua de 14 noiembrie, atunci când se anunță ce a făcut economia în T3. Pe 14 noiembrie 2014, la ora 10, vom vedea cine încarcă „ultimul glonț” și cine îl primește.