„(…) avem nevoie de stabilitate, predictibilitate, un sistem de justiție puternic și independent, o guvernare transparentă și responsabilă” a declarat președintele Klaus Iohannis în alocuțiunea rostită la recepția organizată în avans de Ambasada Statelor Unite ale Americii, cu prilejul Zilei Independenței.
„O guvernare responsabilă” a spus, de parcă ar fi cerut-o ambasadorului Hans Klemm.
Aflat la final de misiune, domnul Klemm a făcut prea destule pentru România, culminând cu declarația comună, dată ieri publicității, a celor 12 ambasadori din state partenere României (Statele Unite, Belgia, Canada, Danemarca, Elvetia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia), îngrijorați că modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală ar afecta statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. (Parlamentul va intra în sesiune extrarodinară, în perioada 1-19 iulie, tocmai pentru a finaliza Codurile).
Apelul celor 12, orchestrat de Hans Klemm, a fost motivul ofuscării domnilor Dragnea și Tăriceanu care, împreună cu premierul Dăncilă, au lipsit ostentativ de la recepție. Și-au închipuit, în lipsa lor de bun simț politic că își pot permite să se răfuiască cu ambasadorul. Au întors spatele unui celui mai important partener strategic. Gândirea lui Dragnea, jupânul României, încerc s-o înțeleg. El crede că îți capeți statură internațională stând aplecat, ca un piccolo, pe lângă mesele președintelui Donald Trump, cu ochii umezi de dorința de a fi băgat în seamă din greșeală sau încercând să-l mituiești pe premierul Benjamin Netanyahu pentru un drum la Casa Albă. Cum crede că șantajează America, ținând Legea offshore pe masă.
Tonul îngrijorat al declarației comune e perfect justificat fie și numai de sloganurile anti-Justiție ale marelui miting pesedist din 9 iunie și apoi de declarațiile belicos anti-democratice de după sentința lui Liviu Dragnea. E justificat și de personajele dubioase – semi-analfabeți și infractori dovediți – care populează Puterea, până în vârful ei (dar și partidele firavei Opoziții).
Citam ieri un comentator care remarca faptul că președintele și prezidențiabilul Ioahnnis pare a fi „confortabil” conducând România cu ambasadele.
Cui ar trebuie să-i ceară un guvern responsabil? (Opoziția s-a dovedit nu doar că nu poate schimba majoritatea, ba chiar a început să-i furnizeze parlamentari).
Cui? Poporului. Dar poporului român președintele Klaus Iohannis i se adresează foarte rar.
Ultima oră. S-a vehiculat astăzi informația că la Guvern s-ar fi băgat marfă: sute de dicționare și de gramatici ale limbii române. Poate mâine basculează Academia și niște istorii. Acolo, la pagina cu Marea Unire din 1918, dacă roagă pe cineva să-i citească, premierul Vasilica Viorica va găsi un nume: Thomas Woodrow Wilson.