Cum a băgat Președintele Constituția sub preșul de la cârciuma roșie
Standardele de integritate promise ale președintelui s-au pierdut ca o casă naționalizată din Sibiu, iar Dragnea și-a făcut din evaluările guvernului Grindeanu hârtie igienică cu tricolor. Alegerea lui Tudose nu folosește nimănui: nici Țării, nici lui Iohannis, nici lui Dragnea. Și vă spun de ce.
Oricât aș fi de sigur că acest stat captiv serviciilor secrete este creația lui Băsescu, nu pot să nu-i dau fostului președinte dreptate când striga deunăzi la teve, cu vocea tremurândă vadimic: „Demagogie!”.
L-am dat jos pe Grindeanu pentru că a picat la evaluare și colaborează cu serviciile și l-am pus pe Tudose pentru că a picat la evaluare și colaborează cu serviciile?! Asta e demagogie pură sută la sută. De ambele părți.
Da, da. Același Băsescu care a transformat România într-o țară de delatori, denunțători și hateri. Același Băsescu care se făcea că nu știe dacă Tudose este acoperit sau nu… Dar avea dreptate!
Pentru că la acceptarea lui Tudose, Președintele nu numai că și-a încălcat promisiunile făcute după „Colectiv”, dar a încălcat, pe lângă legea bunului simț, și legea fundamentală a Statului. Sau, cel puțin, a fost complice la încălcarea ei. Ca și Traian Băsescu.
Că acest stat nu deține o armată, ci armata îl deține pe stat e mai mult decât o evidență, e o sfidare prin care Statul ne spune de fapt tuturor că „numai El va încălca legea în țara asta! Din motive de siguranță națională!”.
Iar Președintele Iohannis participă, în toată splendoarea sa de prim gardian constituțional, care poate și are datoria să separe puterile în stat, la acest act.
După cum se se știe, în țara noastră numai ceilalți încalcă legile. Serviciile secrete, Președintele și șefa DNA, niciodată. Nici un lider de partid sau șef de serviciu secret nu a rămas nepedepsit dacă a susținut altceva, în dauna trinomului Președinte-SRI-DNA. Iar președintele Iohannis perpetuează acest sistem.
De ce a acceptat Președintele un asemenea surogat pentru a scoate țara din criză economică și politică, încurajând numirea unui, și nu ne-ar mira, colonel plagiator în fruntea guvernului, nu poate duce mai mult de trei explicații:
1. Prima tentație „tradițională” a urii publice urbane a fost să-l demonizăm pe șiretul Dragnea că a înaintat această nominalizare în cadrul unui șah politic, în speranța ca Președintele să-l respingă pentru a veni cu cel dorit sau pentru a arăta cât de rău intenționat se opune el reformelor și programului PSD.
2. Vrea să demonstreze pentru un plan B, C, D, E, de după alegerile pierdute, că PSD-ul, care trebuie făcut de râs zilnic în târg, are numai incompetenți de pus acolo și se gândește astfel la al doilea mandat ca sigur rezultat al dezastrului PSD.
3. „Mâna” serviciilor i-a șoptit în cască :
„Șefu’, acest premier va face ce vrem noi, adică Dumneavoastră! Că matale sunteți șeful nostru suprem. De ce să-și facă Dragnea de cap cu Sevil și Olguța prin guvern? Noi știm că omul nu este din gașca Dragnea și, la o adică, când va veni momentul despre care am tot discutat, îl detonăm pentru anticipate.”
Dacă e să-l credem pe Dan Tapalagă, se pare că Președintele a transmis că nu va accepta altă nominalizare în afară de Tudose, singurul demnitar mai înalt cu șase centimetri decât Președintele României, atunci putem spune că varianta trei este cea mai plauzibilă.
Să te vezi cu Trump, Merkel și Macron și să-l ceri pe Tudose premier, asta înseamnă că Președintele se comportă politicianist cu o numire pe care și-ar dori s-o controleze împreună cu prietenul lui Rareș Bogdan.
Culmea democrației românești ar fi ca Parlamentul să-i repereze onoarea Președintelui KWI picându-l pe „klingonian”, ceea ce ar putea scoate Opoziția din pat. Patul parcă etern în care doarme România.