Așteptând declarația comună a președinților Iohannis și Trump, derulez în minte filmul vizitei premierului Viktor Orban, însoțit de Ministrului Afacerilor Externe și al Comerțului, Péter Szijjártó.
Atunci, în luna mai, într-o atmosferă de mare efuziune, redutabilul duo maghiar cerea președintelui Trump să-i fie asigurat accesul la… rezervele de gaze naturale din Marea Neagră, în caz contrar șantajând cu un nou contract cu Rusia: „Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiția în proiectul offshore Neptun”.
Problema energiei e una geostrategică și de securitate pentru orice stat. Sau, cum spunea președintele Iohannis în convorbirea cu jurnaliștii acreditați la Cotroceni, „Energia este și sensibilă, și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”. O întrebare la care mai devreme sau mai târziu vom avea un răspuns e aceasta: de câte ori s.a pronunțat numele Ungariei în convorbirea tete-à -tête dintre Iohannis și Trump?
Deocamdată, cum era de așteptat, Trump ne-a prins în plasa lui de superlative și flaterii.