De ce a rămas mașina lui Ponta în drum

Pentru premierul Ponta și pentru viitorul viceguvernator al Băncii Naționale Liviu Voinea scăderea economică din trimestrul doi (1% față de T1) nu a însemnat nimic altceva decât că economia nu mai merge cu 130 de kilometri pe oră, ci a încetinit la 100, dar „tot înainte mergem”.

Înainte să văd cum mașina merge cu 100 de kilometri pe oră, m-aș uita să văd câtă benzină sau motorină mai are economia. Marți, 26 august, au venit indicatorii monetari pe luna iulie, care nu arată o încredere extraordinară în evoluția viitoare a economiei, cel puțin din perspectiva companiilor.

Companiile încep să economisească mai mult și să ia mai puține credite, ceea ce este puțin ilogic din perspectivă economică. La 31 iulie 2014 soldul creditelor acordate companiilor marca o reducere de 3,4% față de 31 iulie 2013 (creditul în lei crescuse cu 8,6%, dar creditul în valută s-a redus cu 11%).

SOCIAL Cât plătesc turiștii pentru o porție de ciorbă sau tocăniță în stațiunea Durău. Aici s-a deschis una dintre primele pârtii din țară, în acest sezon

00:13

JUSTIȚIE Acuzații grave ale judecătoarei Raluca Moroșanu în ultimul interviu, dar fără dovezi

00:00

La polul opus, depozitele în lei ale companiilor au crescut cu 13,1% față de 31 iulie 2013. Creditarea a scăzut cu 3,4%, iar depozitele companiilor au crescut cu nu mai puțin de 13,1%. Aceste date indică faptul că managerii, antreprenorii și acționarii preferă să țină banii la bancă decât să îi investească în economie, pentru că probabil nu au atât de multă încredere în viitor și nu văd drumul pe care rulează mașina chiar atât de lin și fără hârtoape. 

Pe lângă faptul că nu i s-a pus benzină de ceva timp (a se vedea scăderea investițiilor), economia României se confruntă și cu ceva deflație, dar nu atât din scăderea prețurilor la produsele alimentare, ci mai mult prin lipsa unor măsuri și politici care să stimuleze cererea internă.

Liviu Voinea, care își va prelua din octombrie biroul de viceguvernator al BNR, are ocazia să vină cu idei proaspete la masa Consiliului de Administrație, care să revigoreze cererea, mai ales pentru credite. Întrebarea este dacă are idei. Iar această întrebare poate fi pusă și pentru toată conducerea Băncii Naționale. Nu cred că BNR s-a confruntat până acum cu asemenea situație în care să simtă deflația, să aibă scădere a activității de creditare, în condițiile în care dobânzile s-au redus substanțial. Dacă BNR reduce dobânda de politică monetară de la 3,25% la 1%, credeți că activitatea de creditare la companii se va revigora substanțial? Sunt companii care nu au probleme de finanțare, reușind chiar să obțină dobânzi foarte bune, dar totuși preferă să țină banii în cont la bancă, la dobânzi de 1% pe an.

Este adevărat că scăderea dobânzilor din ultimul an a dus la creșterea creditului de consum, după cinci ani, și a creditului imobiliar,  dar acest lucru nu a putut să compenseze scăderea creditării pe partea companiilor. Scăderea dobânzilor la lei a atras însă și nemulțumirea deponenților, care încep să mârâie la ratele mici pe care le oferă acum băncile la economiile lor.

Pentru a impulsiona cererea, Liviu Voinea și Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, care sunt economiștii pe care se bazează premierul Ponta, au venit cu electorata, o măsură fiscală prin care clienților bun-platnici li se reducea rata la credit, rezultând o sumă de bani pe care aveau posibilitatea să o utilizeze în economie.

Electorata este în vigoare, dar, spune premierul Ponta, băncile nu prea vor să o promoveze, să o vândă clienților, așa că rezultatul ar putea să fie zero.

Cei care au rate la bancă și pot să le plătească vor să scape cât mai repede de ele, făcând și rambursări anticipate, nu să-și măreasc scadența și să obțină niște bani în plus, pe care să îi cheltuiască.

Alexandru Vlad, CEO rețelei Selgros, care are afaceri de 700 de milioane de euro, vorbește despre deflație la produsele alimentare, ceea ce arată cât de strâns este consumul și cât de mult se uită oamenii în portofel înainte de a cumpăra un produs. Asta înseamnă că presiunea pe preț va fi din ce în ce mai mare, dar fără să crească cererea. În aceste condiții este foarte greu să reziste toți jucătorii de pe piață.

La fel se întâmplă în Europa, care se confruntă în acest moment cu o scădere dramatică a inflației, bătrânul continent fiind în pericol de a intra într-o lungă perioadă de deflație care va mânca toate economiile. Italia are cea mai scăzută inflație din 1959 încoace, dar are recesiune, iar șomajul este ridicat.

Europa nu are idei cum poate să revigoreze economiile, chiar în condițiile în care banii sunt foarte ieftini.

BNR are aceeași problemă, iar economia României s-ar putea să nu țină cu „benzina” monetară.

Paleta de instrumente de creștere economică a Băncii Naționale este extrem de redusă și nu o să aibă ce să îi bage în rezervor guvernului Ponta pentru a ține mașina să meargă în continuare cu 100 de kilometri pe oră.

Dacă mâine BNR ar reduce dobânda la zero, iar băncile la rândul lor ar înjumătăți dobânzile la credite, cu surplusul de bani pe care l-ar avea oamenii s-ar grăbi să își dubleze rambursările la bancă, ca să scape de credit cât mai repede, nu să îi cheltuiască în economie.

Având în vedere acest lucru, pentru ca mașina economiei să țină drumul înainte și să nu facă vreo oprire pe parcurs, pentru că rămâne fără benzină, ar trebui ca BNR și guvernul să se gândească la alte măsuri, pentru că acul de la rezervor coboară.