Premierul Victor Ponta a avut, astăzi, o zi foarte proastă. A primit scatoalce din toate părțile și nu a reușit să scurteze criza Parchetelor. Lovitura de grație i-au dat-o, însă, procurorii anticorupție, care au cerut ca șefii Parchetului General, DNA și DIICOT să fie selectați pe criterii profesionale și CSM, care a anunțat că optează pentru procedura lungă în privința audierilor celor trei procurori nominalizați de primul ministru, stabilind un calendar, care se încheie cel mai devreme, pe 3 iunie. Și nu este deloc sigur că, atunci, toți candidații vor primi avizul, unul dintre aceștia, Tiberu Nițu, fiind respins în unanimitate de același Consiliu, la examinarea din toamnă. Opoziția fără precedent a procurorilor anticorupție și decizia de astăzi a CSM reprezintă o altă modalitate de a sublinia că justiția nu mai răspunde la ordin, după ce secția de procurori a CSM i-a spus, ieri, premierului că șefii celor trei instituții nu ar trebui scoși din jobenul politic.
Există însă o singură modalitate prin care magistrații, dacă sunt cu adevărat interesați, își pot afirma independența, ridicându-se deasupra jocurilor politice. Și anume, Laura Codruța Kovesi, Tiberiu Nițu și Alina Bica să refuze nominalizările, desemnarea lor fiind rezultatul unui târg politic președinte-prim-ministru, care-i face, din start, vulnerabili. Dna Kovesi, oricâte merite ar avea și oricât de simpatică le-ar fi oficialilor europeni, nu va scăpa de eticheta „băsistă”, decât dacă-l leagă pe acela de la al cărui nume a derivat adjectivul. Or, la DNA, unde ajung marii corupți, este nevoie de un conducător nesuspectat de vreun partizanat, spre a nu mai da apă la moară detractorilor Justiției și „corului tragic” de așa-zise victime. S-ar cuveni să refuze onoarea, fie și numai pentru faptul că a fost târâtă într-o nebunie politică, pronunțându-i-se numele din cinci minute, aducerea ei la DNA devenind motiv de ruptură între pesediști și liberali și de critici din partea fostului șef al instituției, Daniel Morar. Domnul Tiberiu Nițu, tocmai fiindcă a fost respins o dată de CSM, nu mai este cazul să revină la audierea pentru Parchetul General, chiar dacă, între timp, o fi făcut yoga, căpătând ceea ce membrii Consiliului au constatat că-i lipsește¬: „rezistența la stres și autocontrolul”. Doamna Bica, propusă la DIICOT, ar putea, de asemenea, să se retragă, mai ales că apare, într-un context tulbure, în interceptările din dosarul fostului șef al ANAF, Sorin Blejnar. Ar fi mai bine pentru reputația celor trei să iasă cu oarecare demnitate din scenă, decât să se târască pe scări.
Retragerea nominalizaților ar putea deschide calea desemnării altora, prin concurs, permițându-le procurorilor să-și impună propria listă. Cu siguranță că există magistrați capabili și hotărâți să continue bătălia cu infractorii, indiferent ce hram politic poartă aceștia, procurori sătui să dicteze vreun vremelnic șef de stat, de guvern sau de partid care se potrivește pe post și care nu. Criza Parchetelor a luat amploare tocmai fiindcă la vârful clasei politice s-au adunat atâția penali, temători pentru propria lor soartă.