De ce plânge ministrul Finanțelor

Cine a mai pomenit ministru de Finanțe să se smiorcăie? Înțeleg să plângă-n pumni cel de la Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, fiindcă are un minister al cărui nume e mai greu de ținut minte.

Fișa postului stipulează (pardon de expresie) taman pe dos: ministrul de Finanțe ia decizii zâmbind a râde, pentru ca ulterior contribuabilii să presteze activitatea de plâns.  

Ca să aflu de ce s-a pus pe bocit ministrul Finanțelor m-am adresat unui doctor în psihologia plânsului partea a doua. L-am găsit pe specialist în laborator, prelevând atent doagele unui butoi cu melancolie. Ca orice om de știință care se respectă, mi-a dat nu una, ci două explicații, valabile atât separat cât și împreună:

1.După ce – în urma unui travaliu prelungit, cu multe moașe împrejur, a expulzat noul Cod Fiscal – ministrul Finanțelor a căzut într-o formă severă de depresie post-contabilă.    

2.În PSD, ca în Coreea de Nord, dacă pe chipul luminat de ideile ciuce al Liderul Absolut apare o umbră de tristețe (iar zilele astea Dragnea a fost sictirit până la Dumnezeu), pe membri e obligatoriu să-i lovească plânsul cu sughițuri.