„Democrația costă”. Cât plătește contribuabilul israelian

Aseară, jurnalul de la Canal 12 a început cu un reportaj care contrapunea subfinanțarea cronică a spitalelor din Israel – 120 la sută grad de ocupare, cu 500 de pacienți internați în permanență pe culoare – cu banii cheltuiți de Stat la fiecare scrutin, respectiv 3,8 miliarde de shekeli (echivalentul a 977.317.000 euro).

Zilele trecute, înaintea dizolvării Kneseetului se votase  un spor de 62 milioane de shekeli (15,945,700 euro) pentru alegerile din 2 martie. De ce un spor? Pentru că intervalul între scrutinul din 17 septembrie și cel care urmează e foarte scurt (cadența obișnuită fiind de patru ani), iar pentru viitoarele alegeri partidele nu sunt pregătite financiar. Campaniile electorale, în care se cheltuiește enorm, sunt susținute din fondurile partidelor (cotizații, donații) plus contribuția Statului.

Legea finanțării partidelor, promulgată în 1973, stabilește că Statul plătește fiecărui partid parlamentar o suma lunară fixă, respectiv 83.000 de shekeli (echivalentul a 21.346 euro) pentru un mandat, și o sumă suplimentară pentru campania electorală.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

De pildă, partidul lui Netanyahu, Likud, primește lunar 3 milioane, deci 36 de milioane anual (echivalentul 9.258.780 euro).

Dacă ar fi să-i dăm crezare cunoscutului analist politic Amnon Abramovich, nu e exclus ca Israelul să aibă și un al patrulea tur de scrutin după 2 martie. Motivul: Netanyahu are două atuuri la care nu va renunța: timpul (organizarea unor alegeri durează luni de zile) și titlul (statutul de prim ministru constituie un avantaj în fața Justiției).

Foto: The Knesset – הכנסת / Facebook