Prima pagină » Puterea Gândului » Democrație până la Dumnezeu

Democrație până la Dumnezeu

Democrație până la Dumnezeu
Mai e puțin și se face anul de când inițiativa cetățenească pentru revizuirea Constituției, promovată de Coaliția pentru familie, a ajuns în Parlament. Un an de zile în care Biserica și Dumnezeu au fost plimbate pe la televizor în campania electorală și s-au semnat protocoale. „Fanaticul religios" declarat, Liviu Dragnea, i-a fluturat referendumul pentru familia tradițională prin față președintelui Klaus Iohannis care propunea și el un referendum după ce OUG 13 fusese aprobată „noaptea, ca hoții". S-a mai auzit ceva apoi? Doar că, brusc, parlamentarii au fost loviți de o dilemă procedurală, plimbând proiectul de lege între Senat și Camera Deputaților pe motiv că nu sunt siguri care trebuie să fie primii sesizați.

Personal, nu susțin ideea scrierii în Constituție că familia e formată din bărbat și femeie, dar nu pot ignora faptul că 3,6 milioane de oameni au semnat o inițiativă în acest sens, în logica democratică statuată de Legea Fundamentală. Tot în aceeași logică, parlamentarii, cei cărora și acești 3,6 milioane de oameni le-au delegat decizia, trebuie să le dea un răspuns. Până la urmă despre asta este vorba. 

Potrivit Constituției, revizuirea poate fi inițiată, pe lângă președinte și parlamentari, și de cel puțin 500.000 de cetățeni, însă pentru a ajunge la referendum este nevoie ca proiectul să obțină votul a cel puțin două treimi din senatori și deputați. De la depunerea inițiativei, însoțite de un număr de semnături de șapte ori mai mare decât minimul necesar, a trecut un an. Iar aleșii noștri, ai tuturor, cu explicații penibile, nu-și asumă o poziție tranșantă. E simplu și constituțional, sunt de acord, se face referendum, nu sunt, nu se face. 

Din păcate, acest subiect extrem de sensibil pentru societate este manipulat politic, în funcție de interesele de moment ale potentaților zilei. În octombrie 2016, Liviu Dragnea, astăzi patronul spiritual al majorității parlamentare, îl afurisea pe președintele Klaus Iohannis care spunea că „este greșit să dăm ascultare sau să mergem pe calea fanatismului religios și a solicitărilor ultimative”. Atunci, Liviu Dragnea îi răspundea: „o inițiativă, un demers susținut de milioane de români nu poate fi tratat cu o asemenea batjocură, indiferent ce poziție ai în statul român”. 

Cum e cu batjocura? Săptămâna trecută, chiar la Parlament, s-a desfășurat un eveniment al Coaliției pentru familie, într-o discreție media absolută. Răspunsul la întrebarea dinainte îl regăsim în cuvintele unuia dintre participanți, părintele Constantin Necula: „Prefer să cerșesc o bucată de pâine de la săraci decât Referendumul de la cei pe care i-am ales democratic. Și cum bucata de pâine întotdeauna te apropie de cel sărac, sper să învățăm că nu suntem împotriva nimănui, ci toți suntem în favoarea celorlalți”. 

Din păcate, și în acest caz, politicienii demonstrează că sunt departe de democrație. În democrația lor, cetățenii nu sunt mai mult decât niște cerșetori cărora le aruncă un mărunțiș în campania electorală. Asumarea responsabilității, decizia în interes public, corectitudinea politică rămân, în continuare, doar sloganuri.

Și nu pot să nu mă întreb, într-o situație de criză profundă, oare cine va putea să țină poporul unit, Biserica sau politicienii? Vă invit să răspundeți sincer la această întrebare.  

Autor