Djokovic câștigă titul de învingător al lui Nadal pe zgură

Pentru că nu cedează. Dincolo de orice scor, Rafa se bate de-o viață pentru fiecare minge pusă în joc. În semifinala de sâmbătă, pe centralul de la Roma, Grigor Dimitrov, care părea atât de puternic la București, a fost ca o zambilă în fața taurului. La 6-2, 5-1, și scorul spunea prea puțin despre măcelul de pe teren, Rafa trimite un rever torpilă un deget afară. De necrezut, îi strâmbă chipul o dezamăgire aproape dureroasă, de băiețandru mallorcan care joacă pe terenul cu gropi din spatele școlii. Îi pare rău că n-a reușit și mingea asta, după alte zeci excepționale.

La un scor la care alți mari jucători se relaxează, capătă un aer de superioritate calmă, Nadal continuă să se bată cu adevăratul și singurul lui adversar: el însuși. Rafa se uită urât la sine, niciodată la cel de dincolo de fileu, pentru care are, la sfârșit, întotdeauna, un zâmbet și o privire prietenoasă.

Așa s-a întâmplat și la capătul finalei de la Foro Italico, câștigată de Djokovic în 3 seturi. Dacă lui Bjorn Borg i se spunea Iceborg, Rafael Nadal este Cyborgul Cald. Un copil închis în pieptul unui monstru Transformer.

După ce Rafa a început în trombă, conducând cu 4-1 și 2 breakuri, Nole a declarat, a instituit parcă prin decret, un joc în fața căruia ar fi cedat și un zid. Servicii bombă la tușă, un-doi-uri fluide și imparabile de pe fundul terenului, scurte puse la fix. Rafa însuși spunea, anul trecut, după ce fusese învins de Djokovic la Beijing, despre acest gen de joc: „Când lui Novak îi iese așa ceva, ești condamnat la moarte”.

Și totuși, Cyborgul Cald s-a bătut până la ultima suflare. A fost condus cu 40-0, a revenit, a lungit ghemul sau chiar l-a câștigat. Nole face break la 3-2, Rafa rebreak. Nole conduce cu 3-1 în setul decisiv, pare că totul s-a sfârșit, Rafa urlă, strânge pumnul și face 3-3. (Pe Andy Murray, în sfertul de finală, l-a întors de la 4-2 în decisiv, câștigând cu 7-5). Nole trimite un cros imposibil de ajuns, Rafa aleargă în demență și atinge mingea cu rama rachetei: măcar am atins-o, spune chipul lui.

Și nu doar cu schimburi de pe fundul terenului a rezistat Rafa. A făcut și niște voleuri și contrascurte de o finețe aplaudată de Nole cu racheta sus. John McEnroe îmi spunea odată, uluindu-mă, că Nadal are cel mai bun voleu din circuit.

Între criteriile care fac ierarhiile computerizate ale tenisului, lipsește unul. În afară de numărul de Grand Slam câștigate, de numărul total de turnee sau de săptămânile petrecute în fruntea clasamentului ATP, ar trebui înființat clubul select al celor care l-au învins pe Nadal pe zgură. Din 2005 încoace, Nadal a pierdut 14 (paisprezece) meciuri pe zgură, în toată cariera pierzând 16. Învingătorii lui sunt 10: Gaston Gaudio, Horacio Zeballos, Igor Andreev, Juan Carlos Ferrero, David Ferrer, Fernando Verdasco, Robin Soderling, Nicolas Almagro, Novak Djokovic și Roger Federer. Campionul clubului este Djokovic, cu 4 victorii.

În fruntea top 10 ATP se află acum, la trei lungimi de cal de ceilalți, Rafael Nadal și Novak Djokovic. Scorul întâlnirilor directe este 22-19 în favoarea spaniolului. Cred că la Roland Garros ne așteaptă un turnir de vis între cei doi Paladini ai Europei din toate timpurile.