Dracula, fii căpitanul nostru!

Și, brusc, am avut următoarea revelație: într-o cușcă de MMA, spațiul în care, să spunem, se exprimă Puterea de la București, se bat „băieții” pe viață și pe moarte – Băsescu cu Ponta, Călinoiu cu Antonescu, Ponta cu Antonescu, Antonescu cu tot Guvernul, PSD cu PNL și PPDD. În primele rânduri, oarecum relaxați, promotorii și arbitrii judecători de la FMI; în rest, poporul crapă semințe și-și scuipă cojile în ceafă.

„Printre” poporul cu ochii injectați de fum și surescitare, transpirat și concentrat pe caft, Chițoiu și Gerea umblă disperați să adune banii din „pariuri”: pariul acciză, 0,07 la 1; pariul pe inflația accizată; pariul pe câte semne de circulație vor mai rămâne pe străzi, după ce vor fi supuse taxării; pariul pe existența iazurilor, heleșteelor, pe explodarea prețului la icre de roșioară; pe desființarea sondelor, a trotuarelor, a antenelor, a fumului fără foc… Până la ultimul pariu posibil.

Fix așa mi se pare că arată, azi, societatea românească. Sigur, știu că mai mișună pe sub scaune, pe la încheieturile de pluș roase de timp, păduchi cu burțile umflate de sângele supt din vena nației. Cum are careva ceva de spus, cum se reped păduchii la el, să-i umple capul de mâncărimi.

Când a decis USL să intre în competiție, i-a zis lui Băsescu & co: „Bătaia voastră n-o s-o-ncaseze nimeni!”. Apoi, s-a întors cu fața la popor și, potopit de ovații, și-a arătat mușchii. I-a promis că va fi, în sfârșit, satisfăcut; că victoriile USL vor curge învolburate, căptușind-i vitrina cu trofee și pâinea prăjită cu cremă de ficat de gâscă.

De atunci, se bat întruna; tot mai des, USL-ul cu el însuși. În afară de pauperizare, decădere, aranjamente, corupție, blaturi, pierderi, disperare și, evident, taxe și impozite, nu se simte altceva decât consecința unui „evantai” de eșecuri: politice – un USL tot mai slab, mai divizat și mai lipsit de putere; economice – privatizări ratate, falimentarea unor entități industriale importante, împingerea pe buza prăpastiei a IMM-urilor, inclusiv a afacerilor în servicii; fiscale – o abundență de taxe și impozite; sociale – pauperizarea și demoralizarea majorității populației.

E foame de bani, tot mai mulți bani, strânși din aberante și sofisticate biruri puse, în primul rând, pe capul populației și a afacerilor private, deși statul are datorii neplătite de miliarde de euro și nimeni nu-i înfige sula-n coaste.

The show must go on, chiar dacă nimic din toate astea nu i-a „promis” USL poporului, când i-a cerut sprijin și susținere.

Din păcate, ciomăgeală grotescă, sponsorizată de milioane de oameni, nu lasă să se întrevadă vreo rază de speranță. Acuzele reciproce, violența limbajului, șantajul politic, promisiunile neonorate, aruncă în derizoriu activitatea clasei politice, aflată în deficit de credibilitate. Un politic dezorientat, lipsa unui program ferm de investiții, fiscalizarea disperată, corupția, pot face din România, potrivit analiștilor economici, un teritoriu instabil și respingător, o gaură neagră, un teritoriu devastat.

Dar, să nu disperăm. Aud că ministrul Maria Grapini a revenit acasă de la un târg de turism, hotărâtă să dezvolte maxim, pentru România, un fals istoric cu charismă: mitul lui Dracula.

Păi, zic, atunci, să facem totul ca țara să devină un teritoriu pe măsura lui. Să fie căpitanul nostru!

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOKMARIAN SULTĂNOIU