Ei se fac că ne respectă, noi ne facem că-i votăm. Azi, alegeți deștept!

În anii cu alegeri, de ziua Z e mare tevatură. Diverși încearcă să  ne-o vândă ca pe o zi astrală. După trecerea sa, e musai să intrăm într-un timp al fericirii, sau măcar al unei oarece siguranțe liniștitoare. În care viitorii lideri, care tânjesc înfrigurați  după o cât mai mai generoasă blagoslovire populară, devin mai buni, mai dedicați și mai imuni la tentații și obiceiuri necurate, în care, după o neașteptată iluminare, își dau seama de însemnătatea cinstei și a privirii senine.

Cu siguranță, dacă acest efort  de convingere, însoțit și de fapte s-ar face ceva mai des și nu odată la patru- cinci ani (sau la vreun termen mai intempestiv) mersul lucrurilor ar fi ceva mai lin și lumea s-ar îndrepta pozitiv fără opinteli zgomotoase.

Ziua de alegeri este o zi cu trâmbițe și harfe pentru entuziaști și alte categorii de înflăcărați. Dar chiar și pentru ei, pe măsură ce trecerea timpului înșiruie tot mai multe astfel de zile, trâmbițele și harfele se mai domolesc.

Cu toată mistica desfășurată și întreținută, care are drept țintă alegătorul anonim, mare parte din acest prețios personaj colectiv vede ziua Z ca pe o zi oarecare, în care votul e o chestiune de câteva minute, pe care după o comentezi la o cafea sau un spriț și o treci repede la timpul trecut .

Cu o îndoială sănătoasă, nici nu-ți faci cine știe ce gânduri că după ziua Z binele te va atinge concret. Poate pe alții. Oamenii s-au obișnuit de mult să se descurce pe propriile pingele.

Aceste optici sunt de când lumea și pământul. Ți se vând promisiuni  și le validezi fără să-ți faci speranțe.

Zilele Z sunt necesare și nimeni nu pune asta la  îndoială. Dar și mai necesar ar fi să le trăim cu repetiție și nu la intervale fixe.