V-ați aștepta ca la o astfel de pedeapsă, autorul să fie deja dispărut prin Madagascar, Costa Rica sau Serbia ori retras undeva prin România, așteptând motivarea pentru a urma calea de atac, scriind din când în când texte pe blogul personal sau ținând dezbateri la o anumită fundație social democrată. Dar nu! Zi de zi, în ultimul an, când nu respiră aerul birocratic din Palatul Victoria, îl puteți vedea în emisiuni tv (chiar la aceeași televiziune), pe holurile Parlamentului sau la întâlniri strategice unde se hotărăște bugetul României ori ce să conțină discursul prim-ministrului, de exemplu.
În cea mai recentă apariție media, în încercarea de a-i fi simpatic moderatorului, susținător, poate, al unei singure fundații – Fundația Dan Voiculescu pentru dezvoltarea României, a afirmat, printre altele, că va demara controale pentru a vedea modul în care „au fost cheltuiți banii ONG-urilor” din România, deoarece Curtea de Conturi a Uniunii Europene a dat o recomandare în acest sens.
Printr-o singură frază și fără date suplimentare, a lansat o acuzație cu scopul de a induce opiniei publice faptul că, printre preocupările organizațiilor societății civile din România se numără fraudarea banilor europeni, adică și a banilor românești, de unde putem presupune că durerea dânsului stă în modul în care cei 6,2 milione de lei pe care DNA i-a pus sechestru s-au reîntors în societate.
Dar să vedem ce zice raportul Curții de Conturi Europene:
1. frauda care implică fonduri publice are adesea legătură cu corupția;
2. Comisia Europeană și statele membre au o responsabilitate comună pentru a proteja interesele financiare ale UE împotriva fraudei și a corupției;
Ce date conține raportul:
1. întrucât prevenirea și detectarea fraudei sunt importante pentru gestiunea financiară a UE și, având în vedere că în 2020, va începe să funcționeze Parchetul European cu competențe de urmărire a infracțiunilor (cu sprijinul OLAF),
2. Curtea a examinat Strategia antifraudă a Comisiei, instrumentele sale de prevenire a fraudei și dacă aceasta are acces la date adecvate cu privire la amploarea, natura și cauzele fraudei legate de cheltuielile UE și
3. dacă investigațiile administrate de Oficiul European de Luptă Antifraudă au condus la urmărire penală și la recuperare.
De exemplu, dacă dosarul Tel-Drum, investigat de OLAF și în care este anchetat Liviu Dragnea pentru fapte săvârșite în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, a condus la urmărire penală și la recuperarea fondurilor europene.
Așadar, raportul amintit de consilierul prim-ministrului NU se referă la investigarea ONG-urilor din România, ci la modalități prin care OLAF, instituția abilitată la nivel UE să investigheze cazurile de fraudă, poate avansa/ progresa în întocmirea și investigarea fraudelor cu bani europeni.
Dar, dacă binevoiește să sprijine lupta antifraudă, bineînțeles că poate depune mărturie sau poate aduce dovezi în sprijinul recuperării de către statul român și Comisia Europeană a prejudiciului în dosarul controversat Tel Drum.
Revenind la ONG-uri, bugetele și bilanțurile fiscale ale acestora sunt date cu caracter public, regăsindu-se an de an, la fel ca pentru orice altă firmă sau societate comercială, la Ministerul Finanțelor Publice.
„Cred că este bine ca fiecare să se gândească la ce are de făcut, la cariera lui, uneori e bine să lăsăm locul și altora. Este părerea mea personală,” îi sugera Darius Vâlcov guvernatorului BNR Mugur Isărescu, într-p intervenție la Antena 3.
Poate ar fi momentul chiar pentru consilierul prim-ministrului să lase locul cuiva competent și credibil, a cărui preocupare să nu fie inventarea unui dușman suprem – statul paralel, iar la personaje de genul Don Quijote de la Mancha sau cardinalul Richelieu să viseze copiii noștri și nu angajații Guvernului României.
În ceea ce privește dorința nedeclarată încă de a face un tandem cu Liviu Dragnea, prim-ministru – Președinte al României, să sperăm că justiția românească, așa asaltată cum este, va reuși să finalizeze marile dosare de corupție până la alegerile prezidențiale.
Datele despre sentința în primă instanță în dosarul lui Darius Vâlcov sunt culese din decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, care își așteaptă suspect de mult motivarea – pe 8 februarie împlinindu-se un an de zile.