Facebook-ul i-a învins și pe bancheri

Cei care au credite în franci elvețieni (imobiliare și de consum) și sunt cei mai zgomotoși sunt puțini, comparativ cu numărul celor care au un credit luat de la bancă, indiferent de tipul lui: 62.000 la finalul anului trecut și peste 80.000 maximum în anii anteriori versus 3,4 mil. clienți, ceea ce înseamnă o pondere de numai 1,8%.

De asemenea, soldul creditelor în franci elvețieni este de numai 8 mld. lei la finalul lui 2015 versus 108 mld. lei cât reprezintă soldul total al celor care au credite la bancă, ceea ce reprezintă o pondere de numai 7,4%.

Deci cum a ajuns o minoritate, pentru că sunt o minoritate în economia generală, să aibă o voce mediatică atât de puternică și în societate și chiar să fie o forță de temut în fața parlamentarilor la legea dării în plată?

ACTUALITATE Câte zile poate fi ținută piftia de porc în frigider, de fapt? Dacă ai depășit acest termen, o poți arunca la gunoi

09:53

ACTUALITATE Mai mult de 700.000 de români își sărbătoresc onomastica de CRĂCIUN

09:38

Mai mult decât atât, această voce a câștigat teren și în sălile de judecată, acolo unde puterea băncilor și a avocaților angajați de ele era mult mai mare.

Cei care au credite în franci elvețieni au plătit la bancă rate mai mici decât cei care au luat credite în euro sau în lei până la aprecierea francului elvețian de la începutul lui 2015.

Dacă ne dăm un pas în spate și ne uităm puțin la cifre, cei cu credite în franci elvețieni nu ar trebui să fie atât de vehemenți. Pierderile nu sunt atât de mari față de cei cu împrumuturi în euro sau în lei. într-adevăr, soldul te omoară, dar ratele plătite până acum au fost cam la același nivel.

Pentru că nu au crezut că răzvrătirea individuală se poate uni într-o răzvrătire colectivă, bancherii le-au trântit ușa în nas când ei au cerut negocierea și renegocierea contractelor. Ascunzându-se sub celebra semnătură (dacă ai semnat ești bun de plată), băncile nu au anticipat deloc ceea ce ar putea să vină peste ei.

Acum șase ani, Facebook-ul nu avea amploarea de astăzi și nimeni nu știa la ce va folosi. Toată lumea credea că este o chestie pentru tineri, unde pierd timpul. între timp, această rețea socială, a crescut atât de mult, încât a devenit „vocea” tuturor, text și imagine, o voce pe care nu poți să o mai controlezi sub nicio formă. Ceea ce nu scrie presa sau nu ceea ce nu dau televiziunile, dă Facebook-ul, adică clienții.  

Nemulțumirea clienților și-a găsit un canal de distribuție care are o viteză de propagare înfricoșător de rapidă și puternică. Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale pe Facebook, iar bancherii au pierdut bătălia cu cei care au credite în franci elvețieni tot aici.

Nimeni nu știe cum să comunice cu nemulțumirea a sute de clienți la început care, ulterior, reușesc să atragă în lupta lor sute de mii și chiar milioane de clienți.

Banca ar trebui să fie un lucru normal în viața de zi cu zi a oamenilor. Din cauza proastei gestiuni a relației cu clienții minoritari, bancherii au reușit să își facă ostili și ceilalți clienți.

În ultimii ani, soldul celor care au credite la bancă a scăzut cu aproape 600.000, conform datelor BNR, ceea ce poate fi caracterizat ca un non-sens economic. Când dobânzile la împrumuturi sunt cele mai mici din istorie, atât la euro cât și la lei (nici regimurile comuniste nu aveau dobânzi atât de mici), oamenii vor să își plătească creditele cât mai repede și să scape de ele.

Un credit te ajută să îți iei o casă, o mașină, mobilă etc. mai repede în ciclul vieții, ceea ce este bine. Nu poți să stai cu părinții până la 40 de ani, până strângi bani de avans sau de casă. în mod normal, un om obișnuit, salariat, care nu beneficiază de o moștenire și nici de un pachet salarial de top, își poate îndeplini aceste nevoi normale (casă, mașină, electrocasnice) prin credit bancar. Dar oamenii au ajuns să urască acest lucru, ceea ce nu este bine pentru economie și societate.

Dacă tragem linie și adunăm, nu cred că este vina lor că s-a ajuns aici. Bancherii constată că oamenii urăsc băncile și nu știu ce să facă mai departe.

Mai mult decât atât, pentru a-i aduce pe oameni în rând, bancherii au trecut la atac: nota de plată pentru legea dării în plată nu o vom plăti noi, ci voi până la urmă, pentru că aceste costuri suplimentare care vor interveni, le vom transfera asupra voastră (de parcă provizioanele făcute pentru creditele neperformante nu sunt plătite de clienții buni); economia românească și România vor avea de suferit; cei tineri nu vor avea acces la credite ipotecare pentru că avansul și costurile vor crește etc.

Bancherii au coborât din turnul de fildeș și ies la atac împreună. Pe termen scurt, costurile pentru Legea dării în plată le vom plăti noi, dar pe termen lung, nota de plată va fi plătită de clienți

Dacă ne uităm la ceea ce ar putea să se întâmple, dacă legea dării în plată le va fi defavorabilă, bancherii au dreptate. Nu vor plăti ei costurile, pentru că au puterea și monopolul să le transfere asupra clienților.

IFN-urile din România sunt extrem de scumpe față de o bancă. Un credit de consum are o dobândă la bancă de 9-12% în lei, iar la un IFN poate ajunge și la 365% pe an. Dar oamenii se duc la un IFN pentru că au ajuns să urască băncile.

Iar problema cea mai mare, care va veni între timp, va fi să nu se transforme Facebook într-o bancă și să le ia, într-un fel sau altul, toți clienții, nu neapărat că vor fi mai ieftini. Iar Facebook nu a investit deloc în marketing, imagine, proceduri, sedii etc.

Cristian Hostiuc este director editorial al Ziarului Financiar