Prima pagină » Puterea Gândului » Fără anestezie. Curajul de a fi fericiți

Fără anestezie. Curajul de a fi fericiți

Fără anestezie. Curajul de a fi fericiți
Răsfoiesc "Fericirea se învață în fiecare zi", culegerea de omilii rostite de Papa Francisc, din martie 2014 în iunie 2015, în capela Casei Sfânta Marta, modestul său cămin din Vatican.

Nici un Suveran Pontif n-a vorbit atâta despre fericire, cum o face Francisc, încercând să construiască o relație nouă a omului cu Dumnezeu. Un Dumnezeu a cărui singură slăbiciune e dragostea pentru om, „un Dumnezeu care nu Se poate despărți de noi – aceasta este neputința Lui. Noi zicem: Dumnezeu este puternic, poate să facă orice! E adevărat, cu o singură excepție, aceea că nu poate să Se despartă de noi. În Evanghelia de astăzi, imaginea lui Isus care plânge asupra Ierusalimului ne face să înțelegem această iubire. ( – Luca 19, 41-44; – Matei 23, 37-38, n.m). Isus a plâns. A plâns asupra Ierusalimului, iar acel plâns cuprinde toată neputința lui Dumnezeu: incapacitatea lui de a nu ne iubi, de a se despărți de noi (…) Dumnezeu nu poate să nu ne iubească.  Aceasta este siguranța noastră. Pot să resping iubirea Lui, pot să refuz cum a refuzat tâlharul cel bun până în ultima clipă a vieții sale. Însă acolo îl aștepta iubirea aceea. Cel mai mare răufăcător, cel mai îndârjit blasfemiator este iubit de Dumnezeu cu o bunătate de tată (…). Dumnezeu cel puternic, Creatorul, poate să facă totul: Dumnezeu plânge! În acest plâns al lui Isus asupra Ierusalimului, în acele lacrimi, este toată iubirea lui Dumnezeu. Dumnezeu plânge pentru mine, când eu mă îndepărtez. Dumnezeu plânge pentru fiecare dintre noi. Dumnezeu plânge pentru cei răi, care comit atâtea rele și fac atât rău omenirii. El așteaptă. Nu condamnă, plânge. De ce? Pentru că iubește!”.

În dragostea lui Dumnezeu are loc, să se cuibărească, fericirea omului.

„Aveți curajul să fiți fericiți!”, i-a îndemnat Papa Francisc pe tinerii veniți să-l asculte în Duminica Floriilor. Câteva luni mai tîrziu, în vară, întâlnindu-se cu credincioșii din Paraguay, s-a adresat tot tinerilor: „E important ca voi, să înțelegeți că fericirea adevărată vine din a lucra pentru o lume mai frățească. Vine din înțelegerea faptului că fericirea și plăcerea nu sunt sinonime. Fericirea este exigentă, cere angajament și strădanie. Sunteți prea importanți pentru a fi mulțumiți trăind sub un fel de anestezie! (…)

Fericirea e un vis care se construiește”.