Nu încerc să fac nici campanie, nici anticampanie Partidului Ecologist Român, vorbind aici despre faptul că m-am amuzat copios ascultându-le imnul; ceea ce nu înseamnă că mă declar, cumva, indiferent față de calitatea mediului în care trăiesc.
Dar, ce m-a amuzat spontan, deprimându-mă „a la long”, a fost statementul „programatic” al lucrării – ideal, însuflețitor și aprins, ca o brichetă cu gaz, într-o noapte albă, de cenaclu. Sublimul patetic față cu aglomerat-încăpățânata fiară a corupției românești.
Nici vorbă că, într-un timp în care politicile corupte, de tot felul, ne-au condus pe marginea abisului, numai o formațiune puternică, de forță morală, conștientă de sinucigașa situație în care ne-am vârât, va putea contribui, printr-o muncă susținută, măcar și numai la conștientizarea populației/omenirii, dacă nu la impunerea unor soluții de salvare a acesteia, în ceasul al doisprezecelea.
Darul acestei producții este, însă, acela de a te face să înțelegi cât suntem de „terminați”, de înfrânți, de pulverizați și neputincioși, în fața crimei organizate, în adevăratul ei înțeles – acela de mecanism ocult, care destramă România, în toate domeniile, în toate instituțiile, la toate nivelurile: corupția care ucide.
Ce exemple mai îngrozitor-pilduitoare, în acest sens, ar putea fi date, dincolo de tragedia din Colectiv, moartea copiilor infectați cu E.coli, și mega-scandalul dezinfectanților diluați?
Această față multiplă, cu adevărat, mizerabilă, a corupției criminale.
Sigur, nu vom cere să ne întoarcem la Legea talionului, la „moarte pentru moarte”. Dar nici nu mai poate fi de acceptat, în condițiile manifestării inconștienței și nesimțirii profunde, dusă până la ultima consecință față de cetățean, de unii dintre noi, pedepse rizibile, simbolice și inutile.
Acești indivizi, chiar dacă nu au omorât, nemijlocit, cu glonțul, cu toporul, cu maiul, și-au demonstrat instinctul criminal, la fel de periculos ca al celor care au apăsat pe trăgaci, au împlântat lama cuțitului ori au împrăștiat creieri pe pereți.
Acești indivizi au săvârșit crimă cu premeditare împotriva omenirii, fără nici un fel de tăgadă. Cei care au gândit, cei care au acceptat și cei care au pus în practică genocidul prin corupție, în diversele lui forme, trebuie judecați ca atare.
Pentru că nu se poate să pui, conștient, în pericol de moarte, iminent, sute de mii de semeni, să-i sacrifici pentru burta și buzunarul tău, și să primești, apoi, câțiva ani sau câteva luni de închisoare cu suspendare.
Dacă nu acesta va fi programul politic al unui partid, ecologist sau nu – și când spun ecologist, mă refer, simbolic, la acea formațiune care poate face, cu adevărat, curățenie, atât în mediul în care trăim, cât și în societate, luându-se, înverșunat, la trântă cu sinistra caracatiță -, România va fi condamnată, ea însăși, la moarte.
PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT PE PAGINA DE FACEBOOK –MARIAN SULTĂNOIU