Câteva zile mai târziu, un fost director CIA, Michael Morell (în ale cărui judecăți de valoare nu cred până la capăt), a afirmat, într-un interviu, că e foarte posibil ca Putin să îi ceară lui Trump, în prima întâlnire bilaterală, stoparea proiectelor antirachetă din România și Polonia. Celebrul scut de la Deveselu devine astfel obiect de negociere.
Ieri, într-o emisiune la Realitatea TV, generalul Constantin Degeratu, fostul Șef al Statului Major, s-a referit și la scutul antirachetă de la Deveselu (la a cărui activare, în mai anul trecut, președintele Iohannis se remarcase printr-o absență ostentativă).
Declarațiile generalului Degeratu te îngheață: „Sincer, acuma nu mai e nimic de făcut. Am sperat ca, prin aceste alegeri, să înțelegem în ce moment ne aflăm. Noi, românii, la ora actuală (…) nu înțelegem în ce moment ne aflăm. Nu suntem într-o stare care să corespundă cu programul de guvernare (…). Nu contăm, nu existăm în exterior. Am externalizat complet răspunderea – și decizională, și acțională – pentru securitatea națională și pentru apărare (…). Scutul este parte a politicii de confruntare. Noi nu știm în ce joc am intrat cu acest scut. Degeaba îl avem la ora actuală, pentru că n-am făcut ceea ce trebuia să facem după aceea, adică o capacitate de apărare corespunzătoare. Noi nu știm ce rost are scutul acesta aici. A avut un rost în politica de contraproliferare americană, vizavi de Iran. Acel lucru s-a încheiat, practic s-a cam încheiat. Ce vrem de la el? De ce este supărată Rusia că e aici? Noi înțelegem de ce? Pentru că abia atunci înțelegem că suntem cumva în poziția Cubei. Deci, se montează o criză a rachetelor din Cuba. Scutul ăsta poate să plece mâine, pentru că este din cheltuieli de contraproliferare. Nu are nici o legătură cu apărarea, din punctul nostru de vedere. Nu ne apără de nimic”.
Leitmotivul „nu înțelegem” se referă, desigur, la diplomația românească – aceea care în ultimul sfert de veac a lipsit cu desăvârșire. Politica externă a României continuă s-o facă Serviciile Secrete.