Cei care, orbiți de ura față de liderul PSD, s-au grăbit să-l aplaude pe premier pentru curajul său sunt, cel puțin pentru moment, într-o gravă eroare de interpretare a gestului său politic. Sorin Grindeanu nu are curaj deloc. Dacă avea, își dădea demisia în februarie, dându-i peste nas lui Liviu Dragnea cu OUG 13. Nu a făcut-o și a intrat în gașca #noapteacahoții, de bună voie și nesilit de nimeni, gașcă în care s-a simțit bine până acum.
Iar măsură onestității lui Sorin Grindeanu a venit joi la prânz, când l-a numit șef la SGG, pe Victor Ponta, prim-plagiator al țării, cercetat în două dosare penale și prieten de suflet al fugarului Sebastian Ghiță.
Piesele de puzzle încep să facă tabloul complet al unei crize care marchează o premieră în politica din ultimii 25 de ani: un premier care va fi dat jos prin moțiune de cenzură de propriul partid.
În orice societate politică normală, atunci când partidul care te-a numit – repet numit, căci Grindeanu nu a fost ales în funcția de premier – îți retrage sprijinul politic, îți dai demisia. Faptul că Sorin Grindeanu nu a făcut-o, interpretând un sinistru stand-up comedy, punând condiții aberante precum aceea ca Iohannis să numească înainte un premier, confirmă ceea ce până acum era doar teorie: Grindeanu a fost „un cal troian” în partid, cum a spus chiar azi șeful PSD Cluj, Horia Nasra.
Cal troian al cui? Gabriela Firea sugera că al Sistemului, unde Grindeanu a căutat să-și asigure spatele. Sistem care, din motive de această dată subiective, nu găsește o cale de înțelegere cu PSD-ul lui Liviu Dragnea. Dar această teorie va rămâne să ne-o confirme timpul sau Liviu Dragnea.
Până atunci, evident pare pregătită o rupere a PSD. Decizia lui Grindeanu de a și-l trage aproape pe Victor Ponta, contestatar al lui Liviu Dragnea și apropiat al lui Daniel Constantin, care tocmai și-a făcut partid, este un argument în această teorie. De altfel, și Liviu Dragnea ia în calcul o astfel de mutare, de vreme ce i-a propus PMP-istului Eugen Tomac un post de vicepremier ceea ce se traduce prin faptul că încearcă să acopere un gol în majoritatea parlamentară.
Pe surse, circulă acum, haotic, informații cum că Grindeanu, rămas singur în Palatul Victoria, încearcă să-și refacă echipa, împărțind posturi în dreapta și în stânga. Niciodată nu ai de unde să știi, însă ar fi absolut aberant ca președintele Klaus Iohannis să intre într-un astfel de joc.
Este una dintre puținele împrejurări când sunt de acord, principial, cu soluțiile adoptate de PSD: excluderea lui Sorin Grindeanu și depunerea unei moțiuni de cenzură. Pentru că altă cale nu e.
Dincolo de personajele în cauză, insalubre cum spuneam la început, cei care acum sar în apărarea lui Grindeanu, fie ei din opoziție, presă, Facebook, anulează practic un principiu de bază al politicii: un guvern funcționează atâta vreme cât are susținere politică.
Când se va fi trezit din sevraj, gașca de susținere ad-hoc a lui Grindeanu își va da seama că eroul ei de peste noapte este, de fapt, aceeași marionetă. Doar păpușarul e altul.