Prima pagină » Puterea Gândului » Guvernul comisarilor veseli

Guvernul comisarilor veseli

Guvernul comisarilor veseli
Poftim, să mai zică frau Merkel ceva!

Poftim, să mai zică frau Merkel ceva! Guvernul României va fi croit după tiparul Comisiei Europene, fiecare comisar de la Bruxelles având un omolog la București.

Mona Pivniceru ar putea fi o Viviane Rednig a noastră (Justiție și drepturi cetățenești), Liviu Dragnea – Piebalgs și Hahn împreună (Dezvoltare și politici regionale), Iulian Iancu – un Ottinger al Energiei, iar Rovana Plumb – o Connie Hedegaard (Mediu plus combaterea schimbărilor climatice). Practic, aproape toți miniștrii români, când se vor privi în oglindă, vor vedea capul sever al unui comisar, înfipt pe propriile lor trupuri. Un altoi politic, menit să creeze impresia că avem „cel mai competent și mai eficient guvern”, cum ar spune iubitorul de superlative, Victor Ponta, care în mai, anul acesta, îl prezenta pe „cel mai cinstit” de până acum, afirmație care s-a dovedit incorectă.

Cu o majoritate monstruoasă în Legislativ, USL poate să-și confecționeze Executivul cum dorește. Votarea lui în Parlament va semăna cu un fericit miting de bun venit, pâinea și sarea împărțindu-se prin cabinete. Discuțiile despre facerea lui, care se desfășoară în interiorul Uniunii, atrag însă atenția, dincolo de racordarea la CE, prin câteva noutăți. Una dintre ele privește înființarea Ministerului Marilor Lucrări Publice (MMLP), destinat să gestioneze proiectele gigantice ale USL, care, potrivit programului de guvernare, construiește, în trei ani, cât predecesorii în douăzeci: termină toate autostrăzile și începe altele noi, leagă, prin canale, Bucureștiul de Dunăre și Siretul de Bărăgan, reface sistemul național de irigații, modernizează aeroporturile, calea ferată etc. Niciun guvern lucid nu s-ar angaja să realizeze atâtea, deodată, ci și-ar stabili ținte posibil de atins, în funcție de priorități și puterea de finanțare. Când Emil Boc se dă, cu mașinuța, pe 10 kilometri de autostradă, inaugurarea uneia de către Ponta ar fi, oricum, un extraordinar succes. Dar USL nu are simțul proporțiilor, inventează o structură orbitoare, mare producătoare de praf și inconfundabilă dovadă de aroganță. Dacă se va înființa, fondurile pentru investiții mai mult sau mai puțin strategice, concesionările vor trece pe-aici, ceea ce va crea o uriașă coadă de abonați la contracte cu statul, la ușa viitorului ministru. Șpaga va avea, așadar, un drum scurt de parcurs.

Acest guvern din 22 de comisari – pe care orice-ar face, nimeni nu-l va putea cenzura patru ani de-acum încolo – demarează cu o zgomotoasă păcăleală electorală, zdrăngănind de coadă. Abia s-au numărat voturile și Cabinetul Ponta le dă alegătorilor USL, care se așteptau la o îmbunătățire a stării lor materiale, salarii înghețate, taxe și impozite mai mari, investiții mai mici, anul viitor. „Nu ne-am angajat la altceva”, declară, senin, Victor Ponta, iar comisarii veseli, vechi și noi, aplaudă și râd în barbă.