Guvernul Dragnea condus de Dăncilă – judecat după legile lui Murphy

Una dintre regulile lui Finagle spune că experimentele trebuie să fie reproductibile – să eșueze toate în același fel. PSD-ul contrazice brutal regula: Guvernul Dragnea condus de Dăncilă e un experiment nereproductibil.

Niciodată în istorie nu s-au strâns și nu se vor strânge atâția analfabeți funcțional la un loc, iar locul acela să se întâmple a fi Palatul Victoria.

Între cele două tipuri de lideri identificate de înțelepciunea murphyologică – care înțeleg ceea ce nu pot conduce și care conduc ceea ce nu pot înțelege – Guvernul Dragnea condus de Dăncilă aparține celui de-al doilea. Are, deci, justificarea deplină ca neputându-ne convinge să ne încurce.

Transmisiunile săptămânale de la ședința Executivului ilustrează magistral comentariul lui Hoare la legea preciziei: în interiorul unei probleme mari – România – există mereu și una mică – Premierul – care încearcă să iasă la suprafață.

Puterea lui Dragnea e confirmată de constanta lui Miksch: dacă o sfoară are un capăt, e obligatoriu ca ea să mai aibă unul.

Pe principiul lui Howe („oricine are o schemă care nu funcționează”), Guvernul de la București e gata să conducă Europa.

Deocamdată, miniștrii se întrec în bilanțuri: am avut un an bun. Nu vă îngrijorați (studiați postulatul lui Boling) – trece și ăsta.

Legea observației ne învață că vine 2019. Zâmbiți încrezător: „nimic nu va arăta de aproape așa cum pare de la distanță”.

Trebuie să închei cu cea mai bună dintre veștile proaste: oriunde am dori să ajungem – ne avertizează „Prima lege a mersului cu bicicleta” – drumul va fi în pantă și contra vântului.