De azi dimineață, după ce pământul s-a zguduit de 5,5 grade pe Richter, seismologii sunt hărțuiți cu întrebări despre cutremurul cel mare. Când se va produce? Anul acesta, cum anticipa un cercetător român de la universitatea din Frankfurt, sau mai avem niște ani la dispoziție să consolidăm clădirile? Evident, nimeni nu s-a hazardat să facă o prognoză, specialiștii, ușor nedumeriți ei înșiși de activitatea seismică neobișnuită din ultimele două săptămâni, mulțumindu-se să ne linștească pe termen scurt. Să presupunem însă că ar exista o metodă de a prevedea cu precizie când va avea loc un cutremur major și toată lumea ar fi informată cu mult timp înainte.
Să zicem că acesta ar veni în prima săptămână din luna octombrie, anul viitor și am fi aflat acest lucru cu un deceniu în urmă. Credeți că am fi fost pregătiți pentru eveniment? Mă îndoiesc. De peste 10 ani, bucureștenii din imobilele cu risc seismic ridicat trăiesc cu spaima în suflet și tot de-atunci Primăria București inventariază, expertizează și consolidează, izbutind să facă sigure doar 31 de clădiri. Zilele trecute, a publicat lista actualizată a construcțiilor ce se vor prăbuși, cu siguranță, la un cutremur ca acela din 1977. Sunt 374, lor adăugându-li-se încă 301 care vor suferi deteriorări structurale, dar – spun experții – este puțin probabil ca acestea din urmă să cadă. Primăria se apără, aruncând vina pe asociațiile de proprietari, legislație și lipsa banilor. Nimeni n-a împiedicat-o însă să ia măsuri împotriva proprietarilor recalcitranți, să propună schimbarea legislației și să ceară mai mulți bani guvernului.
Dacă îi amendează pe proprietarii care nu-și curăță zăpada din fața caselor, ar fi putut face același lucru cu locatarii imobilelor încadrate la „pericol public”, care nu-și dau acordul sau tergiversează începerea lucrărilor de reabilitare. Abia luna trecută, Primăria Generală a vorbit despre posibilitatea acționării în instanță a proprietarilor care obstrucționează procesul de consolidare a clădirilor, de scutirea de impozite și taxe pentru aceștia, ajutându-i, astfel, să-și plătească partea, despre elaborarea unor standarde de cost și despre modalitățile de recuperare a cheltuielilor de la bugetul de stat etc. Până să treacă la fapte și, mai ales, până să întărească imobilele șubrede, este posibil ca pământul să nu mai aibă răbdare și să transforme centrul Bucureștiului într-o ruină, îngropând mii de oameni sub ea. Palatul Victoria însă este salvat. Sediul Executivului a fost consolidat în trei ani, cu 14 milioane de euro. Astfel, în caz de cutremur anunțat, guvernul va fi la datorie și ne va da tuturor o săptămână de vacanță, veghind să așteptăm marea zgâlțâială sub cerul liber.