Îi auzeam anul trecut, când au preluat, în forță, puterea, răbufnind între ei: „Să se termine odată cu ANI, cu DNA, instituțiile astea băsiste!” și nu m-am îndoit nicio clipă că useliștii vor găsi o modalitate pentru a-și împlini dorința. Nu au putut s-o facă atunci – era prea mare scandalul provocat de asaltul USL asupra instituțiilor statului de drept – dar, la un de la câștigarea alegerilor, coaliția de guvernământ și-a votat cadoul de aniversare. Nu au desființat ANI și DNA, dar, prin modificările aduse Codului Penal, le-au luat obiectul muncii. Procurorii anticorupție nu-i vor mai ancheta pe demnitari, aceștia fiind – așa cum observa CSM – practic exonerați de răpunderea penală, iar Agenția de Integritate nu-i va mai căuta de incompatibilități și conflicte de interese. Practic, parlamentarii și-au dat liber lor, miniștrilor, președintelui, primarilor la abuzuri în serviciu, trafic de influență, luare de mită, abonamente la contracte cu statul, cumul de funcții și angajarea rudelor la cabinetele lor. Dacă și Legea amnistiei și grațierii, deocamdată retrasă, va trece, vor scăpa de închisoare toți demnitarii condamnați până acum, Dan Voiculescu savurându-și, în sfârșit, miliardele liniștit. În mod ironic, legile votate astăzi de majoritatea parlamentară vin la douăzeci și patru de ore de la sărbătorirea, pe plan mondial, a luptei împotriva corupției și chiar în Ziua internațională a drepturilor omului.
Cum de și-au permis PSD și PNL să voteze amendamentele speciale la Codul Penal, bătându-și joc fățiș de cetățenii cinstiți ai României? Simplu: văzuți din jilțuri, oamenii onești, muncitori, care-și plătesc dările și nu încalcă legea sunt dobitoci. Au vieți mărunte și memorie scurtă. Sunt ușor de mânat, manipulat, momit, băgat în ceață, speriat, făcut să înghită ce li se oferă. De exemplu, câteva zeci de lei la pensie, două sute la salariu și o bursă de rezident șterg din mintea beneficiarilor superimunitatea în fața legii, pe care guvernanții și-au acordat-o. Or, – cred strategii PSD – alegătorul gândește mult mai indulgent când politicienii fură, dar îi dau și lui, îngurgitând fericit rămășițele, precum pasărea care-l curăță de insecte pe hipopotam sau peștii care se ocupă de igiena lui dentară. În viziunea acestor specimene politice greoaie și leneșe, care, ca și hipopotamii, nu au dușmani naturali, cetățenii reprezintă mica faună cu care trăiesc în mutualism, ei îngrășându-se, iar vietățile mărunte ciugulind și robotind să le asigure confortul.
Și chiar dacă nu sunt mulțumiți, la alegeri îi votează tot pe aceiași, findcă aceiași candidează, iar fiecare scrutin este ca o baie ritualică, din care politicienii ies spălați de păcate. A mai rămas un an până la prezidențiale și trei până la parlamentere, timp suficient, dacă simțul civic nu se trezește, pentru resemnare.