Tonul hiperoptimist al declarației comune a liderilor statelor membre NATO după Summitul din Londra nu liniștește pe nimeni.
Grupul de reflecție pentru reconsiderarea strategiei și adecvarea acesteia noilor amenințări de Securitate e o formulă birocratică de temporizare. Problema fundamentală e a redefinirii valorilor, în contextul în care majoritatea tensiunilor dintre membri sunt alimentate de interese economice.
Cât despre asigurările lui Trump – „NATO este într-o formă foarte, foarte bună, iar relațiile cu alte țări sunt de-a dreptul extraordinare” – ele țin de retorica sa excesivă.
Președintele Statelor Unite consideră că NATO (dar și Uniunea Europeană) sunt depășite doar pentru că toacă banii contribuabililor americani, profitând de umbrela americană de securitate ca să-și mărească produsul intern brut (cel din care refuză să aloce minimum 2 la sută pentru Apărare).
Adevărul e că fără identificarea unor valori comune cooperarea militară își pierde finalitatea.
Tot mai mulți analiști de peste Ocean se întreabă dacă, în cazul în care va obține al doilea mandat, liderul de la Casa Albă va scoate America din NATO. Der Spiegel i-a pus această întrebare, în toamnă, istoricului și analistului politic Robert Kagan (editorialistul neoconservator al The Washington Post e, între altele, autorul strălucitului eseu „Despre Paradis și Putere – America și Europa în noua ordine mondială”, unde argumentează rolul Statelor Unite de sponsor al păcii în Europa după al Doilea Război Mondial). Răspunsul lui Kagan ar trebui să ne dea și nouă de gândit:
„Nu exclud. Dar știți ce? Într-un fel, nu e întrebarea esențială. Dacă Statele Unite se retrag din NATO sau nu, crede cineva că suntem la fel de angajați astăzi ca în urmă cu patru ani? Polonezii sunt pentru mine foarte amuzanți, fiindcă ei cred că NATO poate dispărea, dar angajamentul SUA față de Polonia va supraviețui. Ei cred că pot conta pe Donald Trump”.
Foto: First Lady Melania Trump / Facebook