Dar răspunsul există: Ion Iliescu. Pe 13 iunie 1990, Iliescu a chemat printr-un comunicat citit la televiziune „toate forțele conștiente și responsabile să se adune în jurul clădirii Guvernului și Televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită”.
Președintele Iliescu chema cetățenii în apărarea guvernului, președintele Băsescu vrea să-i aducă în stradă împotriva guvernului.
Iliescu a făcut acel apel iresponsabil, cu consecințe groaznice pentru România, în plină dezlănțuire de violență stradală care copleșea centrul Bucureștiului.
Băsescu amenință că o va face într-un moment în care Piața Victoriei și zona Cotroceni nu sunt ocupate decât de zăpadă murdară.
Gestul lui Iliescu era ideologic, reflex al unui bătrân bolșevic speriat de „contrarevoluție”, care nu știe decât metoda lui Lenin, mase aruncate împotriva maselor, pentru a reacționa.
Băsescu instigă la confruntări de stradă ca răspuns la o măsură economico-financiară a unui guvern ales cu o majoritate de 70%. Creșterea accizei poate fi sancționată, dacă va fi cazul, prin vot, de către cetățeni, peste 3 luni, mecanism democratic pe care Băsescu îl desconsideră total, acționând ca un șef de stat tribal de prin Africa.
Iliescu tocmai câștigase alegerile, cu o majoritate de 80%.
După două mandate la Cotroceni, Băsescu anulează toate instituțiile democratice din țara al cărui președinte este în tentativa de a obține voturi pentru Elena Băsescu și Elena Udrea, fiica, respectiv metresa lui politică. Aceasta este ideologia sa.
Lui Ion Iliescu i s-a opus Corneliu Coposu. Doi adversari politici neîmpăcați, animați de convingeri la care n-ar fi renunțat în ruptul capului, un comunist împotriva unui țărănist creștin-democrat.
Lui Băsescu i se opune vechiul său tovarăș de partid Dragnea, care, din poziția de vicepremier al României, răspunde ca un mafiot din același cartier cu Băsescu: „vin și eu cu ai mei, să vedem ce iese”.
Așa arată lupta politică, de idei, doctrine și convingeri, stânga și dreapta, din România 2014: don Dragnetti contra don Bassi.