Sănătatea este de ani buni oaia neagră a României. Se propune, se discută, se face „reformă” și rezultatul rămâne în continuare același: nu există bani pentru medicamente, aparatură și salarii. Dincolo de declarațiile pompoase și răsunătoare pe care toți politicienii le-au avut vizavi de „reforma în sănătate” când au ajuns la bisturiu, politicienii au demonstrat câtă încredere au ei în sistemul românesc: au ales să se trateze în străinătate.
Primul a fost Ion Iliescu. În 1996 s-a tratat pentru o afecțiune dermatologică în Israel, iar în 2007 i s-a montat un stent la Paris. Tot în Franța, Adrian Năstase a suferit în acest an o operație pe cord și i s-a montat un stent. În vremea când era premier, în 2003, s-a operat la glanda tiroidă în Germania.
Nici fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în prezent președinte al Senatului, nu a crezut că se poate trata în România. În 2007, după un accident de motocicletă, și-a refăcut ligamentele de la genunchiul stâng în Franța. La vremea respectivă, a avut parte de o tehnică unică în lume. Medicii l-au operat pe fostul premier român cu ajutorul calculatorului: ei au introdus o sondă în sistem 3D pentru a permite repoziționarea ligamentului cu o precizie incredibilă.
Și fostul președinte Traian Băsescu s-a operat, în 2006, de hernie de disc, la Spitalul Universitar din Viena. Operația făcută de medicii austrieci a durat circa două ore. De ce a ales Traian Băsescu Viena? Explicația a dat-o câțiva ani mai târziu: „Eu, după operația de la Viena, am înțeles cât de rău e să nu ai o asigurare de sănătate. Anual plătesc o asigurare de sănătate la o firmă străină”. În 2007, chirurgii de la Spitalul Militar l-au operat la glanda tiroidă.
Ultimul dintre politicienii de top care au încredere în sistemul medical din străinătate este însuși premierul Victor Ponta. Cu o ruptură de ligamente încrucișate, cu probleme la menisc și cartilage, la genunchiul stâng, Victor Ponta a ales să se opereze în Turcia în ziua când era citat la DNA. Controlul medical în urma căruia i-a fost stabilit diagnosticul a fost făcut la Spitalul Militar Central. Medicii militari i-au recomandat intervenția chirurgicală „de urgență” pentru remedierea problemelor căpătate la genunchiul stâng în urma meciurilor dese de baschet la care a participat.
O astfel de operație este încadrată de către medicii ortopezi din România la categoria „ușoare”. Recuperarea de după este cea mai importantă. Operația nu durează mai mult de o oră, cu tot cu pregătirea de dinaintea anesteziei. Pentru refacerea ligamentului încrucișat este nevoie de niște șuruburi care „se resorb” și care, practic, reconstruiesc articulația ruptă. Șuruburile nu sunt decontate de CNAS, iar prețul lor pornește de la 300 de euro (1350 de lei) și poate ajunge până la câteva mii. În marea majoritate a spitalelor din România, unde se fac intervenții chirurgicale de acest tip, sunt recomandate șuruburile de 300 de euro. Fotbaliștii, de regulă, le aleg pe cele mai scumpe, poate și din cauza faptului că accidentările lor la ligamente sunt foarte dese. Printre cei mai cunoscuți jucători de fotbal care s-au operat în ultimii ani la genunchi în România se numără sârbul Novak Martinovic, Gabi Iancu, János Székely sau Alex Chipciu.
Românii, cu excepția unui procent foarte mic, mizează pe sistemul de sănătate românesc. Sunt nevoiți să o facă.