„În România, se poate!”

În 27 septembrie 2014 Klaus Iohannis își lansa candidatura la Președinție, într-un miting al ACL (Alianța Creștin Liberală – PDL plus PNL).

Nu vă lăsați păcăliți de nonșalanța cu care astăzi, în campanie, aruncă promisiuni; să nu vă fure aerul lui de newcomer. E vechi, e nărăvit în caterincă politică.

Cum mă temeam, mitizatul s-a miticizat („Miticizarea mitizatului”, 3 iunie 2014).

Oricare dintre contracandidații săi din 2019, dacă ar avea umor (că șanse nu-s) ar putea reproduce cu succes discursul electoral al lui Iohannis din 27 septembrie 2019:

„Eu vă spun cu toată convingerea: în România, se poate! Am intrat în competiția prezidențială cu acest gând. Să facem din România o țară care știe ce vrea, care merge înainte pe drumul ei european și euro-atlantic. O țară nu pierde banii în buzunare de partid. O țară care găsește soluții durabile la sistemul de pensii, nu care se împrumută an de an pentru a le plăti. O țară care-și ține acasă specialiștii din cercetare, din economie, prețuindu-le munca. O țară în care oamenii nu mor cu zile pentru sistemul de sănătate e bolnav. O țară în care progresul națiunii și a fiecarei familii este măsurabil de la an la an. Aceasta este România lucrului bine făcut! (Acum, schimbându-se sloganul, e „România normal”, n.m.). Vă vorbesc vouă, celor mai tineri, și vă spun, voi sunteți viitorul pentru care trebuie să construim România lucrului bine făcut (…). Nu vreau ca generația voastră, a celor de 30, 40, 45 de ani, să fie încă o generatie de sacrificiu. Mă adresez vouă și vă spun: încă nu e prea târziu, dar peste cinci ani va fi! Vă chem să ne fiți aliatii pentru ca din noiembrie să construim România lucrului bine făcut. Avem șansa de a reașeza România de harta respectului, a speranței. O Românie în care merită cu adevărat să trăiești! (de bine ce merită, doar anul trecut și-au luat lumea în cap încă vreo 200.000 de români, n.m.)”.

O Românie în care merită să trăiești! N-a fost să fie. Acum, vorba lui, e prea târziu, au trecut cei cinci ani. Deci, putem să mai încercăm o dată.