Prima pagină » Puterea Gândului » ”Infecția” care ține afacerile în loc: ca să deschizi o cafenea îți trebuie 22 de autorizații

”Infecția” care ține afacerile în loc: ca să deschizi o cafenea îți trebuie 22 de autorizații

''Infecția'' care ține afacerile în loc: ca să deschizi o cafenea îți trebuie 22 de autorizații
Când lucrurile nu merg bine în economie și în business, aruncăm vina și îi înjurăm pe cei de la Guvern, pe primul-ministru, pe ministrul Finanțelor și pe cel al Transporturilor (asta dacă știm cine sunt), pe președinte, pe Parlament, pe bănci sau pe BNR.

Ați auzit vreodată pe cineva să dea vina strict pe un primar, pe cineva de la Inspectoratul de Stat în Construcții, pe CNADNR, pe cei care dau efectiv autorizații de toate felurile pentru deschiderea și derularea unei afaceri?

Guvernul poate să scadă TVA-ul la zero și s-ar putea ca numărul afacerilor să nu crească, pentru că începerea și derularea unui business depinde mai puțin de nivelul taxelor și impozitelor, și mai mult de ușurința de a intra și de a ieși de pe piață. Scăderea TVA de la 24% la 9% pentru alimente și la 20% pentru toate celelalte bunuri, a dus mai mult la creșterea consumului și a importurilor decât la creșterea business-urilor și a locurilor de muncă.

Răzvan Crișan, un antreprenor cu o cafenea în București, M60, spune că îți trebuie luni de zile și nu mai puțin de 22 de autorizații ca să îți deschizi o cafenea de 50 de locuri.

Parcă cei de la Primărie (Sectorul 1) nu știu că veniturile lor depind de afacerea ta, spune Răzvan Crișan. La Sectorul 6 îți trebuie 22 de autorizații. Din conceptul și munca lui și din clienții pe care i-a atras au ieșit 1,6 mil. de lei afaceri în 2015, din care Statul și-a luat partea , începând de la TVA, CAS, impozit pe salarii, până la taxele de autorizație și locale.

Lucian Azoiței, de la Pazo Group spune că i-a trebuit un an de zile să obțină autorizații pentru construcția unui bloc de 34 de apartamente. „Un an autorizațiile, un an construcția”.

Într-o piață în care cel puțin în București cererea pentru locuințe noi este de 3 ori peste ofertă, îți trbeuie ani de zile pentru a începe lucrările. În acest timp, banii stau degeaba în bănci, cu dobândă zero și nu circulă în economie.

Din fericire, investițiile mari și în special cele străine obțin totul mult mai repede pentru că au mijloacele de a sări peste rând. Dacă vine ordin de sus, toată lumea lucrează pentru ei. Dacă Kaufland vrea, spre exemplu, un sens giratoriu ca să vină clienții direct, există un consultant care obține repede acest lucru.

În octombrie, președintele Franței, François Hollande, este așteptat la Brașov să inaugureze o investiție a Airbus.

Din păcate, România nu poate crește mai repede și este prinsă într-un model economic dependent de investițiile străine, care vin pe piața locală pentru forța de muncă ieftină, dar bine pregătită, pentru că nu încurajează firmele mici și mijlocii. Aceste firme sunt ale nimănui și fiecare trebuie să se descurce cum poate în sistemul de autorizații.

Aceste firme pot crește mult mai repede, sunt mult mai creative, pot scoate produse cu o valoare adăugată mai mare, decât un simplu volan, unde pui un reper, poți plăti salarii mai mari și poți crea mult mai multe locuri de muncă.

Dar cei care au trecut pe la Guvern sau pe la Palatul Cotroceni preferă să taie panglici cu liderii Europei și să apară la breaking news. Sunt bune și aceste evenimente și investiții, dar din când în când, liderii noștri ar trebui să treacă și pe la un IMM, care tocmai și-a luat un echipament de 100.000 de euro.

Ironic, firmele mici și mijlocii din România angajează cei mai mulțI oameni din economie, 2,5 milioane, dar nimeni nu le trece pragul, mai puțin cei de la Fisc.

Acest lucru se vede și din statisticile europene, unde România este pe penultimul loc la numărul de IMM-uri pe cap de locuitor, 34, în timp ce media la nivel European este de 50.

De asemenea, conform unui studiu Global Entrepreneurship Monitor, ca să îți deschizi o afacere în România te costă 12.500 de dolari, în timp ce în Polonia te costă 11.500 de dolari. Și acest lucru contribuie la faptul că Polonia are un salariu mediu dublu față de România, de 800 de euro.

În loc să încurajăm afacerile mici și mijlocii, să reducem numărul de autorizații pentru deschiderea și derularea unui business, toate guvernele au promovat România ca o destinație cu forță de muncă ieftină.

Economia României nu crește mai repede pentru că nimeni nu spune guvernului și mai ales autorităților locale și tuturor instituțiilor care dau autorizații pentru business, că fiecare zi în care țin o semnătură pe lanț înseamnă un minus în încasările unei companii, în încasările statului și în final, un salariu mai mic pentru toată lumea.

Guvernul poate să scadă orice taxă, dar dacă în eșalonul 2 și 3 afacerile depind de multe semnături și autorizații, economia tot nu va crește.

Din păcate, toate aceste instituții locale depind de aceste autorizații pe care le dau, din ele își fac banii. Iar cei care conduc la București depind de voturile lor.