Băsescu: „Nu poți să desemnezi un prim-ministru care nu are soluții pentru țară”.
Dacă astă vară Traian Băsescu a fost laș și mincinos, combinând trucul ordinar al boicotului cu cvorumul înfipt de CCR pentru a rămâne în funcție, ce ne anunță acum că are de gând să facă ține de altă trăsătură a personalității sale, aceea de a fi un scelerat.
Mai întâi, constat că, cu 2 săptămâni înainte de alegeri, T. Băsescu a renunțat să mai ia în considerare posibilitatea unui USL sub 50%. N-a mai pomenit de pretextul stupid că USL nu e partid. A trecut la atacul la persoană: Ponta n-are soluții, nu poate fi numit. Putea să spună despre Ponta că e un plagiator- lucru perfect adevărat, așa cum n-am obosit să fiu de părere- că e cel care l-a omorât pe procurorul Panait sau că e prea înalt și are o nevastă prea blondă. Sau că e copilot.
Nimic din toate astea nu-i dau dreptul lui T. Băsescu, președinte, să refuze numirea lui Ponta ca premier, în cazul în care USL are peste 50%.
În acest caz, cetățenii care votează USL pe 9 decembrie știu foarte bine că votează pentru Ponta premier. Electoratul este cel care taxează sau nu tot ce-am zis mai sus, inclusiv incompetența lui Ponta, invocată de T. Băsescu. Refuzând numirea candidatului formațiunii câștigătoare cu peste 50%, președintele nu se mai complică cu CCR- practic, invalidează el însuși votul a milioane de cetățeni.
Rolul președintelui nu este de a-și da cu părerea despre posibilul premier. În cazul în care distribuția de voturi în urma alegerilor nu indică un câștigător clar, președintele negociază cu partidele un compromis din care rezultă un premier- așa s-a întâmplat în 2008 cu PDL și PSD. Dar când Parlamentul este dominat de o majoritate indiscutabilă, ce poate să rezulte din încăpățânarea președintelui de a respinge premierul propus de această majoritate? Orice altă persoană avansată de președinte ar fi doborâtă imediat de majoritatea parlamentară. Și atunci ce urmează, alegeri anticipate absurde?
Sau, T. Băsescu va fi din nou suspendat. De data asta cu probabilitate maximă de a fi demis prin orice mijloace legislative- liderii PPE nu îl vor apăra din nou pentru că știu foarte bine ce e aceea o majoritate în democrație. Dar asta înseamnă referendum, alți bani, altă distracție, în vreme ce Ponta rămâne oricum în funcție.
Sau, președintele își dă demisia. E o soluție, dacă consideră că nu-și poate pune semnătura pe numirea unui Ponta. Dar e o soluție proastă- e mai bine pentru România ca Băsescu să rămână la Cotroceni și să critice guvernarea USL, pentru că ARD are mari șanse să fie o opoziție ca și inexistentă.
Respingerea premierului USL de către președinte ar fi o iresponsabilitate criminală, care nu aduce decât rău și nu duce nicăieri.
Nu mai am puterea să cred, așa cum credeam astă vară că nu va accepta să fie președintele Masăverde, că Băsescu n-o va face, totuși.