Aseară când, hodoronc-tronc, s-a anunțat declarația de presă a președintelui Iohannis, mulți și-au închipuit că iese să-l urecheze pe Ludovic Întîiul, pregătindu-i degradarea anticipată la rangul de Al Doilea, sau să-și depene una dintre obișnuitele diatribe împotriva eșuaților încă periculoși de la PSD.
Ei bine, supriză: Președintele era cât pe-aici să ne prezinte, în fine, bilanțul primului mandat, dar netulburat de întrebările jurnaliștilor. În cele 14 minute și 12 de secunde, Klaus Iohannis a rostit „doar o introducere”, trimițând poporul pe site, la „un document exhaustiv, de peste 800 de pagini”. Sunt 833. (Cei 44 la sută analfabeți funcțional au intrat în vrie, întrebându-se ce înseamnă „pagini”).
Farmecul oral al Președintelui constă în aceea că e veșnic mulțumit de sine. Nici în scris nu e altfel.
Rămâneți pe locurile voastre, cele 800 de pagini de bilanț se citesc ușor. Au atâtea poze, încât mă gândeam că, adunate într-o carte de benzi desenate, s-ar transforma într-un nou best-seller.
800 de pagini cu împliniri mărețe, frumos ilustrate, mustind de idei și orientări de o inestimabilă valoare teoretică și practică. O înșiruire de mari victorii decisive, care deschide perspective noi, însuflețitoare, pentru înaintarea României pe drumul făuririi societății capitaliste.
Încă un om pe care nu-l merităm, îmi spun, abandonându-mă lecturii pasionante.
O singură nedumerire: de ce dorea Iohannis, în urmă cu doar o lună și jumătate, să reseteze Statul, când în perioada primului mandat a reușit, între multe altele, „Consolidarea statului de drept, legi temeinice și întărirea instituțiilor” (pag. 288, capitolul IV), „Educație de calitate” (pag. 600, capitolul VI), „Politici de sănătate eficiente” (pag. 692, capitolul VIII)?
La tot ce ne încredințează că a înfăptuit, o veste bună: se poate renunța la ultimul capitol – „Spre România normală” (pag. 833). Suntem deja acolo.